Andrian Sirojea Mihei

„Reforma Uniunii sau Uniunea întru reformă” Stimați colegi,

Consiliul European a agreat în iunie 2007, prin șefii de stat și de guvern, mandatul politic privind elaborarea unui nou tratat care să reformeze tratatele constitutive ale Uniunii – Tratatul de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și Tratatul de instituire a Comunității Europene –, cunoscut sub numele de „Tratatul de Reformă”. Acest mandat a constituit baza și cadrul pentru elaborarea Tratatului de Reformă semnat de statele membre, la Lisabona, în decembrie 2007, inclusiv din partea României, de către Președintele României, de către primul-ministru, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, și de către ministrul afacerilor externe, domnul Adrian Cioroianu.

„Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.”, spune un articol adăugat chiar la începutul tratatului – tratat care nu își propune să înlocuiască tratatele actuale, ci să le modifice prin două clauze de amendare a Tratatului privind Uniunea Europeană și, respectiv, a Tratatului de instituire a Comunității Europene, care va fi redenumit: Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Aș dori să subliniez câteva dintre cele mai importante modificări efectuate de Tratatul de Reformă, care sunt legate de consacrarea personalității juridice a Uniunii, consolidarea rolului parlamentelor naționale, stabilirea diviziunii clare a competențelor între Uniune și statele membre, extinderea votului cu majoritate calificată pentru o serie de noi domenii, conferirea de valoare juridică obligatorie Cartei drepturilor fundamentale, introducerea sistemului dublei majorități (55% din statele membre și 65% din populație) pentru adoptarea deciziilor în cadrul Consiliului începând cu 2014, clauza de solidaritate în domeniul energetic și în caz de atacuri teroriste, precum și fuzionarea celor trei piloni comunitari, politica externă și de securitate comună fiind supusă în continuare unor reguli și proceduri speciale.

Conform prevederilor Constituției României, Tratatul de Reformă va avea prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, constituind drept primar european, România fiind obligată să respecte prevederile acestuia și să asigure resortisanților săi drepturile de care se bucură în temeiul Tratatului, legislația internă trebuind să fie conformă cu prevederile Tratatului. Astăzi, ne aflăm în momentul în care România este parte integrantă a acestei decizii, în calitatea sa de nou stat membru al Uniunii Europene. România a considerat că Tratatul de Reformă constituie un pas înainte în procesul de integrare europeană, asigurând Uniunii mijloacele pentru a acționa eficient în actualul context al globalizării.