Ion Călin

„Refugiații, o problemă mondială”

În anul 2000, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a decis să dedice ziua de 20 iunie refugiaților. De atunci, Ziua mondială a refugiatului este sărbătorită în fiecare an. Este o zi de rememorare a curajului și a puterii refugiaților. Ziua mondială a refugiatului se concentrează asupra nevoilor refugiaților de pretutindeni. Cea mai urgentă nevoie a refugiaților din Europa Centrală este aceea de a găsi protecția pe care nu o pot primi în țara lor de origine. Refugiații sunt oameni forțați să își abandoneze căminul pentru a scăpa de abuzuri sau de persecuția războiului. Sărbătoarea anuală este marcată de o varietate de evenimente în peste 100 de țări, inclusiv în Europa Centrală, și implică persoane oficiale din guverne, organizații nonguvernamentale și persoane implicate în domeniul umanitar, celebrități, civili și refugiații înșiși.

Zeci de mii de persoane din toată lumea se alătură Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR) pentru

a recunoaște și a aprecia contribuția pe care persoanele forțate să se refugieze o aduc societății.

Simbolul asociat Zilei refugiatului este cel al Națiunilor Unite, culorile fiind albastru și alb. Ramura de măslin înseamnă pace, iar mâinile împreunate simbolizează protecția.

Conform unui raport publicat recent de către United Nations High Commissioner for Refugees – Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), în acest moment, la nivel mondial, există 42 de milioane de victime ale războaielor, conflictelor religioase, persecuției politice, dintre care 16 milioane sunt refugiați și solicitanți de azil, iar 26 de milioane sunt persoane deplasate intern, dezrădăcinate în propria țară.

Fugind de persecuție și conflicte, deseori ducând cu ei doar câteva haine, refugiații sunt separați de tot ce le este apropiat – familie, prieteni, comunitate și cultură, cu alte cuvinte, de siguranța căminului lor. Pentru un refugiat pierderea acestei certitudini poate echivala cu pierderea propriei identități.

Tocmai de aceea, această zi reprezintă un prilej pentru oamenii de pretutindeni de a-și îndrepta privirea spre această categorie de oameni, pentru a-i cunoaște și a înțelege drama prin care trec.

La nivelul Uniunii Europene s-au înregistrat 435.000 de aplicații pentru azil, în 2013, cu 100.000 mai multe decât în anul anterior. Se estimează că în jur de 90% din aplicații sunt noi, iar circa 10% sunt cereri repetate. România are una dintre cele mai mici rate ale cererilor de azil la un milion de locuitori – 75. Media la nivelul celor 28 de state membre UE a fost, în anul 2013, de 860 de aplicații la un milion de locuitori.

Cele mai multe cereri de azil provin din Siria – 50.000 de aplicații, pe locul doi fiind Rusia, cu 41.000 de aplicații pentru azil într-una dintre țările Uniunii Europene. În ce privește numărul de cereri de azil într-un anumit stat membru UE, provenind dintr-o singură țară, Polonia se află pe primul loc, cu 84% dintre aplicații venind din Rusia, în timp ce 76% dintre aplicațiile din Letonia provin din Georgia.