Valentin Rusu

„Regele Mihai I, la ceas aniversar!”

Și anul acesta, în prezența personalităților politice și a unor reprezentanți ai societății civile, dar și a câtorva mii de simpatizanți, Regele Mihai I a sărbătorit public, la Palatul Elisabeta, dubla aniversare: de naștere și onomastica.

Personalitate de înaltă ținută morală, Majestatea Sa a devenit un simbol de intransigență și demnitate.

Coborând pe firul istoriei, trebuie să punctăm faptul că Regele Mihai I, deși foarte tânăr, a fost înfăptuitorul actului de la 23 august 1944 (România a trecut atunci de partea Aliaților), dar și a ceea ce s-a numit „greva regală” (august 1945–ianuarie 1946), un act singular într-un teritoriu satelit al URSS.

După sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial și împărțirea sferelor de influență, România intrase – oficial la 6 martie 1945, prin guvernul comunist condus de Petru Groza – sub control sovietic. Dar nici românii, nici liderii partidelor istorice nu știau acest lucru; ei încă mai sperau la o inițiativă occidentală. În acest siaj se înscriu și evenimentele de la 8 noiembrie 1945. Cu prilejul sărbătoririi zilei onomastice, la această dată a avut loc o manifestație de susținere a Regelui în conflictul său cu liderul guvernului

comunist. Comuniștii au pregătit atunci o contramanifestație, astfel că Piața Palatului Regal din București a devenit scena unor mari tulburări, finalizate dur: morți, răniți, arestări.

Violența înăbușirii manifestației promonarhiste din 8 noiembrie 1945 prefigura zodia nefastă în care România intrase. Relativ la aceste evenimente, istoricii nu se sfiesc să aprecieze că au reprezentat cea dintâi manifestație anticomunistă din țara noastră.

Deși în exil pe parcursul perioadei comuniste, Regele a continuat să fie speranța de care s-au ancorat românii, prizonieri ai cercului totalitar comunist.

Regele este astăzi, la vârsta de 92 de ani, una dintre cele mai proeminente personalități din România.

La ceas aniversar, noi, liberalii, laolaltă cu toți românii, îi urăm un călduros „La mulți ani!” Majestății Sale, Regele Mihai I de România.

*

„Necesitatea unui nou Cod silvic”

Pădurea, acest „plămân verde” al Pământului, reprezintă o resursă inestimabilă a fiecărui popor.

Exploatarea chibzuită, dublată de un program de reîmpădurire, ar reprezenta situația ideală de echilibrare a ecosistemului. Din păcate, în România ultimelor decenii, soarta pădurilor a fost una tragică. Exploatarea fără limite, fără milă, din interese strict pecuniare, lipsa unei legislații adecvate noii situații au condus la o situație inacceptabilă și dezastruoasă: defrișări de zeci de milioane de metri cubi, care se ridică la o valoare de câteva miliarde de euro.

În acord cu cele expuse, doamna Lucia Varga, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură, a înaintat Parlamentului proiectul unui nou Cod silvic. Importanța și miza acestuia sunt decisive pentru că, odată implementat, s-ar pune punct jafului haotic existent acum în pădurile României.