Sorin Mihai Grindeanu

Regionalizarea, proiectul vital pentru dezvoltarea României, este suspendată între mersul în pas cadențat al PSD și pasul piticului ezitant al partenerilor de alianță. Trebuie să ieșim din zona retoricii și să decidem în folosul celor care ne-au votat.

Guvernul a inițiat un amplu proces de descentralizare și regionalizare a României. Fazele de conceptualizare, fundamentare și dezbatere trebuie să se încheie și este absolut necesar să trecem la etapa decizională. Toată lumea este conștientă, și nu din 2012, ci de mult mai mult timp, că forma actuală de organizare administrativ-teritorială a României este anacronică și nefuncțională, iar calea cea mai potrivită spre normalitate este regionalizarea.

Regionalizarea este o măsură care va avea rolul de a micșora timpii de întârziere, de a micșora birocrația și de a stimula dezvoltarea. Scopurile evidente sunt cele ale reducerii fărâmițării teritoriale și ale cheltuielilor bugetare, precum și crearea unor unități administrativ-teritoriale la nivel local, capabile să se autofinanțeze și să dezvolte servicii publice la standarde cât mai înalte.

În Europa, ne comparăm cu Franța, Germania sau Spania ca număr de unități administrative la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, în jur de 3.180, cu diferența că celelalte țări europene au o suprafață și o populație de două-trei ori mai mare. Această fragmentare administrativă exagerată este consumatoare de resurse și, din motive birocratice, nu asigură unitar servicii comunitare elementare: iluminat public, curățenie, drumuri, școli, spitale.

Este important să ne detașăm de discursuri politicianiste și să acționăm în folosul comunităților locale, să fim pragmatici. Pentru a avea un stat care să funcționeze pe baze corecte și stabile, transparente, responsabile, competitive și eficiente trebuie să decidem regionalizarea și, în același timp, descentralizarea. Responsabilitatea trebuie să se regăsească în decizii și în acțiuni. Este injust și dramatic să transformăm soarta României în temă de demonstrații demagogice, așa cum înțeleg unii colegi să acționeze, de dragul motivării unei inerții nejustificate.

Am observat la unii dintre partenerii de alianță un cameleonism ce ar putea stârni invidie în Madagascar, o inconstanță cu atitudine de ping-pong, pro și apoi contra, pe tema regionalizării.

Fac apel la luciditate și la decență. Vă rog să priviți cu maximă responsabilitate adoptarea și aplicarea acestui proiect vital pentru dezvoltarea României. Vă atrag atenția că teoria haosului funcționează până și în politică. Instabilitatea face ca anticiparea efectelor pe termen lung să fie imposibilă. Cu alte cuvinte, riscăm să pierdem o șansă istorică, șansa de a deveni un stat european modern, ceea ce cred că ne dorim cu toții atât pentru noi, cât și pentru copiii noștri.