Mihai Weber

„Regionalizarea României”

Regionalizarea, unul dintre subiectele cel mai des întâlnite ale acestui an, a făcut un pas în față, în momentul în care Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) a publicat un raport ce vizează în mod direct reîmpărțirea României.

Potrivit acestui raport, regionalizarea României se va face în 7 sau 8 regiuni, luând în calcul migrația populației, stadiul de dezvoltare zonală, influențele culturale și, nu în ultimul rând, numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune în parte.

Dacă ne raportăm la modelul regionalizării din Polonia, țara cu cea mai mare rată de absorbție a fondurilor europene, România ar putea fi împărțită în regiuni cu o populație medie cuprinsă între 2,4 și 2,7 milioane de locuitori, această împărțire realizându-se în funcție de numărul de regiuni.

Construirea regionalizării din 2013 în România și prin raportare la modelul polonez statuat prin reforma din 1988 trebuie să aibă în vedere, pe lângă situațiile de similaritate, și situațiile de diferențiere contextuală dintre cele două țări.

Raportul numit mai sus ne prezintă o hartă a României regionalizate, cu 7 sau 8 regiuni, în funcție de modul în care Bucureștiul va fi repartizat. Plecând de la acest raport, România va fi împărțită în: Muntenia-Sud, regiune care ar putea cuprinde și Bucureștiul (Regiunea 8), Dunărea de Jos (Regiunea Sud-Est), Moldova de Nord (Regiunea Nord-Est), Transilvania Centrală (Regiunea Centru), Transilvania de Nord-Vest (Regiunea Nord-Vest), Banat-Vest (Regiunea Vest), Oltenia.

Raportul CONREG ne evidențiază și modul în care este luat în calcul și nivelul de urbanizare al fiecărei regiuni în parte, înainte ca aceasta să fie instituționalizată. Regiunile Vest și Centru, cu puternică structurare funcțională, sunt și regiuni cu un grad de urbanizare ridicat. De adăugat este și că regiunile cu un grad redus de urbanizare vor adopta, ca regiuni administrative, o serie de politici adecvate pentru reducerea deficitului de ocupare nonagricolă a populației, de infrastructură de locuire modernă.

Județele componente Regiunii Centru sunt structurate pe rețelele funcționale care leagă Sibiul, Covasna și Harghita de Brașov, Harghita de Mureș, iar Mureș și Alba de Sibiu. În Regiunea Nord-Vest, printre principalele rețele de structurare se numără cele de la Bistrița-Năsăud, Sălaj și parțial de la Maramureș la Cluj, între Maramureș și Satu Mare. Nu este uitat nici Bihorul, județ orientat în afară, în special spre Timiș și Arad. În vest, Timișul este centrul de atracție maximă, forța pentru Arad, Caraș-Severin și Hunedoara.

Regionalizarea României va conduce în mod cert la reducerea decalajului dintre regiunile slab dezvoltate ale țării și cele dezvoltate, cu alte cuvinte, actualele județe care au un indice de producție ridicat ar urma să le tragă în sus pe cele sărace, diferența de dezvoltare între județele aceleiași regiuni fiind în unele cazuri foarte mare.