Aurel Căciulă

Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Aida Cristina Căruceru – declarație politică despre „Importanța educației naționale pentru copii și adolescenți. Cum putem combate un flagel care afectează trei din 10 tineri”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Domnule Daea, unde va mai paște oaia?”; – Daniel Vasile – intervenție cu ocazia Zilei naționale pentru comemorarea dezrobirii romilor din România; – Márton Árpád Francisc – considerații în legătură cu Regiunea Autonomă Maghiară; – Cătălin Cristache – exprimarea îngrijorării față de felul în care alianța PSD–ALDE–UDMR înțelege să guverneze țara; – Alina Teiș – declarație politică având titlul „Trenule, mașină mică!”; – Vasile Gudu – declarație politică intitulată „Asalt asupra justiției”; – Biró Zsolt Istvan – marcarea unei jumătăți de secol de la desființarea Regiunii Autonome Maghiare din România; – Corneliu Bichineț – enumerarea unor probleme cu care se confruntă oamenii; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „Susțin reglementarea răspunderii obligatorii a magistraților”; – Florica Cherecheș – declarație politică având ca titlu „Educația, încotro? Dar copiii noștri?”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Infractorii din partid sunt promovați și recompensați!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având tema „Introducerea rezidențiatului pe post reprezintă o soluție pentru reducerea deficitului de medici specialiști și oprirea exodului acestora în străinătate”; – Nicolae Neagu – intervenție cu titlul „50 de ani de la ultima reorganizare teritorial-administrativă a României”; – Constantin Codreanu – „Cer accelerarea procedurii parlamentare pentru mărirea termenului de valabilitate a pașapoartelor românești de la cinci la 10 ani!”;

446 cuvinte

Discurs

„Regiunea de Nord-Est, zonă cu potențial de dezvoltare” România are potențial de dezvoltare. Dezvoltarea echilibrată în toate zonele țării trebuie să fie în prim-plan.

Regiunea Moldova a rămas în urmă față de celelalte regiuni în privința investițiilor, fiind una dintre provinciile istorice ale României care are nevoie de infuzii majore de capital, pentru a reduce decalajele față de polii de creștere economică, care sunt București, Constanța și Cluj.

Există un potențial de investiții foarte bun în zona Moldovei, acolo unde asistăm la un reviriment economic, în special în sectoarele inovative. Acesta trebuie susținut de investiții în construcții, vitale pentru dezvoltarea infrastructurii, care se va propaga la nivelul forței de muncă și va contribui la creșterea nivelului de trai în regiune.

Creșterea economică din ultimii ani se vede în construcția de locuințe, de spații comerciale și de producție. Moldova reprezintă un exemplu relevant al dezvoltării inegale, pe mai multe viteze, a economiei naționale.

Dezvoltarea facilităților de producție în zonele defavorizate va reprezenta, cu siguranță, o adevărată miză a următorilor ani.

Investițiile private reprezintă pentru Moldova cheia creșterii economice. Creșterea conjuncturală din consum va trebui să își găsească resorturi investiționale, pentru a putea genera plusvaloare. Pe fondul investițiilor, vor apărea noi locuri de muncă, multiplicate pe lanțul economic prin afacerile conexe.

Uniunea Europeană are un mod simplu de a defini regiunea slab dezvoltată, ca fiind acea regiune al cărei PIB pe cap de locuitor este sub 75% față de media Uniunii Europene. Excepție fac București și județul Ilfov, unde PIB-ul pe cap de locuitor este deasupra pragului-limită.

Localizarea județelor slab dezvoltate evidențiază faptul că majoritatea sunt situate la granițele din nord-estul sau din sudul României. În aceste zone numărul tranzacțiilor transfrontaliere este scăzut, iar centrele de dezvoltare economică lipsesc.

Zonele tradițional subdezvoltate se caracterizează prin șomaj ridicat, pe fondul unei ocupări principale a populației în agricultură. În aceste zone se înregistrează și o rată de creștere a populației negativă, fie pe fondul unor valori ridicate ale mortalității, fie ca urmare a migrației.

Scăderea numărului de salariați în industria românească a fost cauzată în principal de declinul industriei prelucrătoare.

Restructurarea industriei în Regiunea Nord-Est a dus la apariția unei situații economice precare și instabile, mai ales în județele Botoșani și Vaslui. De asemenea, există zone de declin industrial și cu șomaj ridicat, în special în zonele din jurul localităților urbane.

În concluzie, pentru dezvoltarea echilibrată a României este nevoie de o alocare suplimentară de fonduri

guvernamentale și europene spre zonele slab dezvoltate, aici intrând și zona de nord-est a României. În același timp este nevoie a se dezvolta infrastructura rutieră și feroviară.

În contextul ședinței