Ioan Bălan

„Reîntoarcerea la baroni”

În urmă cu mai bine de un an, când PDL se afla la guvernare, a fost lansată în dezbatere publică necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a țării, în scopul eficientizării actului administrativ și al pregătirii României pentru următorul exercițiu financiar european 2014–2020. Inițiativa PDL avea scopul de a coagula voința tuturor partidelor politice și de a construi consensul asupra unei probleme ce ar trebui să contribuie decisiv la modernizarea țării noastre. Abia după ce acest lucru ar fi fost realizat se putea trece la analiza alternativelor și la construirea cadrului legal optim pentru a debloca dezvoltarea locală.

Nu cred că românii au uitat faptul că, la acea vreme, PSD, PNL, PC și cu unele argumente proprii și UDMR au contestat vehement oportunitatea acestui demers, considerându-l neavenit. Cum și era de așteptat, după ce a venit la putere, USL a descoperit dintr-o dată că tot ce criticaseră până atunci n-ar trebui abandonat: acordul cu Fondul Monetar Internațional nu mai este atât de rău, necesitatea revizuirii Constituției nu mai reprezintă o amenințare, iar, dintr-o dată, și-au reevaluat poziția față de reorganizarea administrativteritorială: acum e prioritate națională.

Reorganizarea administrativ-teritorială a României, așa cum dorește să o promoveze USL, a pornit strâmb și cu susul în jos. Acest proces, care ar trebui să conducă la o

flexibilizare și la o eficientizare a actului administrativ, pare deja să o ia pe calea inversă: o administrație poate chiar mai stufoasă și pusă în slujba baronilor locali, și nu a cetățenilor.

Reorganizarea administrativ-teritorială în forma USL a demarat cu racolarea și consolidarea, la nivelul unor regiuni politic trasate, a viitorilor baroni locali. Apoi, în funcție de interesele acestora și de cuantumul contribuției lor la partid, vom afla și care sunt noile regiuni și noile principii de guvernare locală. Așadar, reorganizarea administrativă a USL este făcută după modelul brevetat cu ani în urmă de baronul Mischie.

Reforma administrativă trebuie ghidată de obiective certe de dezvoltare locală, și nu de interesele obscure de partid, iar limitele teritoriale ale viitoarelor regiuni trebuie să ia în considerare multiple aspecte, cum ar fi: complementaritatea dezvoltării locale, tradiții istorice și culturale, posibilitatea realizării unor proiecte locale pe termen lung, eficiența administrativă și absorbția eficientă a fondurilor structurale.

Partidul Democrat Liberal a afirmat mereu sprijinul pentru proiecte care vor conduce la modernizarea României, însă nu vom sprijini proiecte care să transforme regiunile sau alte unități administrative în feudele baronilor locali.