Sorin Teju

„Relațiile dintre România și Republica Moldova trebuie privite cu interes de către Parlamentul și Guvernul român”

De obicei, ideea de naționalism este interpretată greșit atât de către conducerea țării, cât și de către populație, în general. Chiar dacă naționalismul poate fi într-adevăr o armă în manipularea politică, poate fi și o sursă de mobilizare și de creare a unei unități sociale, prin promovarea unor norme bine intenționate. De aceea, consider că în ceea ce privește relația dintre România și Republica Moldova au existat multe neînțelegeri la adresa ideii de naționalism. În consecință,

consider că trebuie revizuite atât limbajul, cât și atitudinea referitoare la românii de peste Prut. Mergând pe premisa că sângele apă nu se face, voi enumera pe scurt câteva dintre încercările recente de a crea strânse legături între cele două state.

Conform Strategiei naționale privind politica de cooperare internațională pentru dezvoltare, România s-a angajat să urmărească, printre altele, buna guvernare, respectarea democrației și dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Acesta este doar unul dintre palierele colaborării dintre România și Republica Moldova, cele două state fiind implicate și în implementarea Programului Operațional Comun de Cooperare în Bazinul Mării Negre 2007–2013 sau a Programului de Cooperare Transnațională Sud-Estul Europei 2007–2013. În ciuda tuturor încercărilor de a crea strânse legături, atât economice, cât și sociale cu românii de peste Prut, starea de fapt în câteva domenii importante atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova nu este întotdeauna cea dezirabilă.

Unul dintre aspectele care mi-au fost aduse la cunoștință este situația granițelor dintre cele două state. În primul rând, doresc să accentuez importanța acestei delimitări teritoriale, care, într-un context european, reprezintă un punct strategic de acces în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, consider că cetățenii români care doresc să viziteze sau să migreze dintr-un stat în altul sunt supuși unor controale ineficiente și de lungă durată. Pentru a nu fi înțeles greșit, nu doresc o trecere liberă sau una mai puțin riguroasă, ci una eficientă, care să respecte atât normele și standardele europene, cât și principiile morale și demnitatea personală a românilor, indiferent de domiciliul acestora.

Așadar, pot să afirm că mă regăsesc printre susținătorii unei strânse colaborări cu Republica Moldova, țară apropiată de spiritualitatea românească datorită originii comune. Nu sunt promotorul unor atitudini radicale, ci sunt român. Nu doresc o înglobare forțată, la fel cum nu doresc o sancționare și o detașare de poporul de peste Prut, atunci când acțiunile autorităților de la Chișinău intră în coliziune cu principiile statului român. Mă declar un adept al devizei „Unitate în diversitate”, al omeniei și al fraternizării. Drept urmare, promovez crearea unor relații strânse între România și Republica Moldova, bazată pe respect, sustenabilitate și eficiență.