Cătălin Cristache

„Remanierea guvernamentală, un amestec de șantaj, prostituție politică și reevaluări bizare”

Cu părere de rău, mă văd nevoit să constat că imposibilul s-a produs. În urma remanierii guvernamentale, vom avea un Executiv încă și mai incompetent, plin de necunoscuți și politruci de duzină. Ce blestem pe acest popor ca, în anul Centenarului Marii Uniri, să aibă niște conducători atât de înapoiați și slugarnici. Este mai rău decât pe vremea fanarioților! Remanierea ieșită din pixul sultanului Dragnea este o bătaie de joc pentru fiecare român, fiind semnul cel mai clar că nu avem de-a face cu un guvern al României, ci cu o simplă unealtă în mâinile lui „Daddy”. Fostul baron de Teleorman și-a luat, practic, Guvern pe persoană fizică. Și nu ezită să-l folosească așa cum îl taie capul, pentru a se perpetua la putere și a acumula o avere încă și mai mare. Este rețeta unui dezastru total și un prim pas spre eșecul unei întregi societăți.

Revenirea Ecaterinei Andronescu în fruntea Ministerului Educației Naționale este o restaurație cu iz mafiot. Cea garantată de Marian Vanghelie se întoarce la locul crimei pentru a arunca ultima lopată de pământ asupra cadavrului învățământului românesc. Pe 31 august doamna Cati se împăuna în fața presei că „nu este de vânzare”. N-au trecut bine nici două luni, că s-a vândut pentru un post de ministru, dovadă clară de prostituție politică din partea pupilei lui Ion Iliescu. Asta înseamnă să ai un caracter de doi bani.

Președintele Iohannis a greșit profund atunci când și-a asumat rolul de notar personal al lui Liviu Dragnea. Niciodată nu ar fi trebuit să permită ca Ecaterina Andronescu să mai fie ministru al educației. Răul făcut viitorului României de această doamnă este mult prea mare pentru a accepta scuza că Dragnea ar fi putut veni cu o propunere încă și mai toxică.

Șantaj este modul în care Niculae Bădălău s-a cocoțat în fruntea Ministerului Economiei. După ce îl amenința pe Dragnea cu debarcarea, s-a dezis de „puciști”, obținând ceea ce și-a dorit, legitimitatea din fruntea unui minister. Mai mult, baronul de Giurgiu se va ocupa și de celebrul Fond Suveran de Investiții, în valoare de peste 10 miliarde de euro, care va fi folosit, foarte probabil, ca pușculiță a PSD, în perspectiva alegerilor din 2019 și 2020. Curios ar fi să aflăm dacă nu cumva în spargerea casei atât de mediatizate de Bădălău nu s-a pierdut și o anume valiză cu informații referitoare la Teldrum.

Revenirile lui Ilan Laufer, Gabriel Leș și Ana Birchall în Guvern reprezintă reevaluări bizare, pentru că toți trei au fost dați fiind considerați ca neperformanți. Brusc, au devenit lumini ale PSD numai bune să fie prezentate opiniei publice ca profesioniști noi, curați și uscați. În fapt, sunt reșapări ale unor incompetenți care nu au lăsat în urma lor nici măcar cât dâra unui melc.

Odată cu această remaniere guvernamentală, moare definitiv mitul că PSD este un partid de cadre care pot oricând ocupa orice demnitate. PSD nu mai este partidul lui Iliescu, de la mijlocul anilor ’90, sau al lui Năstase, de la începutul anilor 2000. Este o simplă epavă, condusă de un baron provincial cocoțat ca un arivist feroce în fruntea țării.