Răzvan Ilie Rotaru

„Respect pentru români în Europa!”

De-a lungul anilor, Uniunea Europeană a fost descrisă ca o putere civilă, o putere instituțională și, mai recent, drept o putere normativă în relațiile internaționale. Uniunea Europeană, din care facem și noi parte de 11 ani, are a treia populație ca mărime de pe glob, 500 de milioane de locuitori, după China și India, totalizând cea mai mare parte a comerțului mondial și generând un sfert din avuția mondială.

Uniunea Europeană a formulat o nouă generație de răspunsuri multilaterale la alte amenințări transfrontaliere, precum pandemiile, terorismul, lipsurile de infrastructură, problemele de sănătate și mediu. Adaptarea instituțională și atitudinală a statelor membre la aceste probleme poate fi ezitantă, lentă, puțin solidară și fragmentată, așa cum s-a constatat în cazul crizei refugiaților, dar rolul Uniunii Europene trebuie extins la nivelul securității și al siguranței populației fiecărei țări membre. Având în vedere aceste aspecte, cred că a venit timpul ca România să aibă ambiția de a deveni un jucător demn de luat în seamă în arena Uniunii Europene.

De aceea consider că tineretul trebuie să fie considerat ca forță pozitivă în construirea Europei și nu ca o problemă de administrat în nume propriu. Tinerilor trebuie să le fie oferite mijloacele necesare să își exprime ideile și să le confrunte cu cele similare ale celorlalți participanți la societatea civilă.

Prin angajarea în activități sociale deschise tuturor, fără niciun fel de discriminare, apreciez că tinerii pot să contribuie la edificarea unei societăți mai solidare, prin care să-și asume din plin calitatea de cetățeni. O eficientă participare la decizia publică trebuie să combine eforturile tinerilor cu cele ale generației mature și ale autorităților. Ideal ar fi ca acestea să fie articulate în cadrul unei strategii de acțiune în domeniul tineretului.

Ascultarea părerilor tineretului, instituirea unor forumuri la nivel național pentru inițiativele locale, încurajarea statelor membre să coopereze cât se poate mai eficient, lansarea unor acțiuni concrete în cadrul programelor europene deja existente și o mai adecvată reflectare a dimensiunii tineretului în ansamblul politicilor publice – iată ce trebuie să facem pentru crearea condițiilor propice în vederea unei participări depline a tinerilor în viața societăților democratice, deschise și solidare la nivel european. Pentru noi, românii, identitatea de cetățean european este încă nouă, dar asta nu înseamnă că suntem mai puțin europeni decât ceilalți.

Vreau să atrag atenția tuturor tinerilor din România asupra faptului că cetățenii români sunt și cetățeni europeni, egali în drepturi și libertăți cu cetățenii spanioli, italieni, nemți sau englezi. Avem suficiente motive să fim mândri de țara noastră și să fim mândri că suntem români. Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă una dintre cele mai mari reușite ale României după 1989.