Mircea Man

„Respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități”

Recent, o situație deosebit de gravă referitoare la tratamentul inuman la care sunt supuse persoane cu dizabilități chiar din partea celor care ar trebui să îi protejeze și să îi ajute a fost sesizată și difuzată intens de mass-media.

Angajați ai serviciului de evaluare complexă care realizează evaluarea persoanelor nedeplasabile doar în baza documentelor existente la dosar, fără a se face o evaluare fizică cuprinzătoare a nevoilor persoanei, o organizare defectuoasă a activității de evaluare care determină aglomerarea și suprasolicitarea atât a persoanelor cu handicapuri, cât și a funcționarilor publici sau menținerea unor certificate temporare în cazuri clare de handicap ireversibil sunt doar câteva dintre problemele sesizate public. Am precizat public, pentru că persoanele afectate de dizabilități sunt cele mai în măsură să denunțe tratamentul imoral, discriminatoriu și ilegal la care sunt supuse, fără a mai menționa ajutoarele financiare umilitoare și insuficienta adaptare a societății la nevoile lor.

Deocamdată, doamnă ministru, dumneavoastră ați descoperit nereguli și disfuncționalități doar în cadrul comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap din județul Prahova, pentru că televiziunile au prezentat doar acest caz, însă vă asigur eu, fără ajutorul televiziunilor, că asemenea fapte se petrec în toată țara. Asemenea situații, precum cea din județul Prahova, nu ar trebui să se întâmple și cu siguranță nu trebuie să se repete, iar noi, ca reprezentanți ai poporului, avem datoria să prevenim acest lucru creând un cadrul legislativ puternic care să asigure și să protejeze interesele și drepturile persoanelor, în timp ce Guvernul, ca Executiv, trebuie să asigure implementarea și respectarea legilor, precum și sancționarea abaterilor.

Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prevede la articolul 6 litera i) dreptul persoanelor cu handicap, nedeplasabile, „la evaluare și reevaluare prin examinarea la domiciliu de către membrii comisiei de evaluare”, dar observ că în România nici măcar instituțiile statului nu respectă legea, fapt ce mă face să cred că atât legea, cât și pedepsele ar trebui întărite.

Pe de altă parte, articolul 87 referitor la atribuțiile comisiei de evaluare nu prevede obligativitatea acesteia de a face evaluarea/reevaluarea persoanelor cu handicap, aflate în imposibilitatea de a se deplasa, la domiciliul acestora, ci lasă la dispoziția comisiei decizia de a se deplasa la reședința bolnavului, fapt ce duce la situații precum cea din județul Prahova, unde oameni cu probleme serioase de sănătate au fost nevoiți să se deplaseze pentru evaluare. Mai mult, sunt puse în această situație persoane cu handicapuri permanente, irecuperabile, a căror reevaluare este inutilă!

Este inadmisibil ca o țară membră a Uniunii Europene să oblige, sub sancțiunea emiterii unei decizii de neîncadrare în grad și tip de handicap, o persoană cu un handicap ce nu îi permite deplasarea, să se prezinte la evaluare la sediul Direcției Generale pentru Asistență Socială și Protecția Copilului, deși o echipă mobilă a comisiei de evaluare ar trebui să acorde asistență și evaluare la domiciliul persoanelor în cauză.