Ana Birchall

„Responsabilitatea față de românii din diaspora – Valea Timocului”

În declarația politică de astăzi, vreau să vă vorbesc despre responsabilitatea noastră față de orice român din diaspora, chiar dacă acesta se află în interiorul Uniunii Europene sau în afara acesteia, pentru că și minoritatea românească din Ucraina, și cea din Bulgaria, și cea din Banatul sârbesc sau Valea Timocului reprezintă fiecare o parte semnificativă din neamul nostru răspândit în lume.

Serbia și-a afirmat în ultimul timp tot mai accentuat intenția de a avea un drum european prin integrarea în Uniune, iar România, ca stat vecin și prieten, și-a manifestat susținerea acestui proiect, la fel cum a făcut-o și în cazul Republicii Moldova. Este firesc ca un stat de importanța Serbiei, trecut prin atâtea cumpene în istoria recentă, să își redobândească un rol important în politica europeană, chiar prin calitatea de stat candidat la Uniunea Europeană. Drumul acesta, spre o accentuare a procesului democratic, al reformei la nivelul instituțiilor, al deschiderii față de proiectele europene, nu poate ocoli problema minorității românești de pe Valea Timocului.

Timocul sârbesc are o populație de 712.050 de locuitori. Majoritatea populației este oficial de etnie sârbă, însă există un grup reprezentativ de români, împărțiți în statisticile oficiale în vlahi și români, care numără 42.075 de persoane (5,9%). Anumiți lingviști și oameni de știință ridică însă numărul românilor până la 400.000 de locuitori. Vlahilor din Valea Timocului (Serbia), vorbitori de limbă română, nu le sunt conferite drepturi, deși numără aproximativ 40.000 de oameni, conform recensământului din 2011, cu mult mai mult față de românii din Voivodina.

Sunt declarații oficiale în care se recunoaște că membri ai acestei populații, fără îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele românești, iar limba și folclorul conduc spre varianta originii lor românești. Reprezentanții minorității vlahe susțin originea lor română însă se face încă o diferență majoră între cele două grupuri etnice. Conform recensământului amintit mai sus, vlahii constituie o minoritate reprezentativă în zonele Kucevo (28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor (18,2%), Majdanpek (12,2%),

Petrovac (10,9%), Golubac (9,9%), Negotin (7,5%), Zajecear (4,8%).

Realitatea istorică ne arată că există o comunitate importantă de români pe teritoriul Serbiei care își afirmă identitatea, credința și tradițiile românești, dar care nu este recunoscută ca atare. Din nefericire, așa cum ne răspunde Boian Alexandrovici, protopop la Negotin, în Valea Timocului, și un stindard al românismului în acea zonă, lucrurile nu s-au schimbat în bine, ba chiar lucrurile s-au agravat. Reamintim că, în 2003, Boian Alexandrovici a ridicat din banii lui și pe proprietatea lui prima biserică ortodoxă română din Serbia de răsărit. Au urmat lungi lupte cu autoritățile sârbe, care au cerut demolarea clădirii pe motiv că este ilegală, și cu Biserica Ortodoxă Sârbă, care se teme de pierderea influenței în această zonă a țării.