Gheorghe Eugen Nicolăescu

„Responsabilitatea socială corporativă”

Grupul PNL din Camera Deputaților a organizat în data de 23 aprilie o dezbatere care a avut ca temă responsabilitatea socială a marilor companii, în contextul în care țara noastră va trebui să transpună până la data de 6 decembrie 2016 Directiva 2014/95/EU.

Această directivă a fost adoptată în decembrie 2014 și modifică Directiva 2013/34/UE privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi.

Atenția pe care PNL a acordat-o întotdeauna mediului privat este unul dintre motivele pentru care s-a propus dezbaterea acestui act care prevede obligativitatea firmelor care au mai mult de 500 de angajați să raporteze și activitățile nonfinanciare, prin intermediul cărora se reflectă impactul acestora în societate, asupra mediului, a propriilor angajați și a bunei guvernanțe.

De asemenea, se urmărește creșterea gradului de transparență și performanța companiilor europene în ceea ce privește impactul asupra mediului și impactul în societate, contribuind astfel la dezvoltarea pe termen lung a mediului economic și la creșterea numărului locurilor de muncă.

Presiunea socială asupra mediului de afaceri a crescut în ultimii ani, iar sustenabilitatea a început să ocupe un loc tot mai important în preocupările companiilor, performanța nonfinanciară fiind un capitol luat în calcul în strategiile de investiții. Ca urmare, un număr tot mai mare de companii au publicat informații nonfinanciare în rapoartele anuale sau în rapoarte separate. Cu toate acestea, în acest moment, mai puțin de 10% din cele mai mari companii europene raportează astfel de informații, iar, dintre acestea, mai mult de jumătate sunt din Marea Britanie, Germania, Spania și Franța, state membre care au dezvoltat o legislație ambițioasă în acest domeniu.

Conform Directivei 2014/95/UE, declarația nonfinanciară pe care o va depune fiecare mare companie trebuie să se refere la patru aspecte considerate importante: aspecte de mediu, aspecte sociale și de personal, aspecte privind respectarea drepturilor omului și cele privind combaterea corupției și a dării de mită.

Având în vedere modificările care vor trebui operate pentru a pune în acord textul directivei cu legislația românească, perioada care a rămas până la data impusă pentru adoptare este foarte scurtă, Ministerul Finanțelor Publice fiind obligat să asigure dezbaterea publică din perspectiva tehnicii legislative pentru actele normative prin care se vor transpune cele două directive, Directiva 2013/34/UE și în mod special Directiva 2014/95/UE.

Adoptarea unui cadru de raportare național sau internațional, indiferent de complexitatea lui, va presupune costuri de timp, de resurse umane și financiare, dar această directivă este o oportunitate pe care România o poate folosi pentru a transforma mediul de afaceri într-un mediu transparent și responsabil.