Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·11 octombrie 2017
Declarații politice · respins
Radu Babuș
Declarații politice și intervenții ale deputaților:
Discurs
„Reuniunea NATO la București, prilej de reafirmare a parteneriatului strategic dintre România și forțele aliate”
Cea de-a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO este a treia sesiune care are loc în România, după cele din 1997 și 2011, și poate una dintre cele mai importante reuniuni de până acum.
La eveniment au participat peste 50 de delegații parlamentare naționale, respectiv peste 300 de parlamentari din cele 29 de state membre și țări asociate, precum și numeroși invitați din România și din străinătate.
Sesiunea anuală a Adunării Parlamentare NATO este cu siguranță de maximă importanță, deoarece se întâmplă într-o perioadă în care Alianța NATO este profund subminată, prin încercarea de destabilizare a Europei, prin chiar destructurarea Uniunii Europene.
În regiunea Balcanilor de Vest, pe flancul estic al Alianței, există încă tensiuni și pericole crescânde cu privire la siguranța la Marea Neagră, care afectează nu numai România, Bulgaria și alte țări care se învecinează cu Marea Neagră, ci și restul Europei.
Astăzi, România este parte a Uniunii Europene, recunoscută ca partener de dialog alături de puternice țări europene cu vechi tradiții democratice, și este un membru activ al Alianței Nord-Atlantice, dovedindu-se, prin participarea la multiplele operațiuni din mai multe teatre de operațiuni, seriozitatea cu care țara noastră și-a asumat responsabilitățile care-i revin.
Constituirea unei baze a NATO pe teritoriul României reprezintă expresia încrederii, a solidarității și a unității dintre membrii Alianței, precum și importanța acordată poziției geostrategice a României pe harta Europei.
Pentru că, așa cum sublinia președintele Adunării Parlamentare a NATO, Paolo Alli, „Apărarea granițelor noastre din est nu înseamnă doar apărarea României sau a statelor baltice, ci apărarea întregii Alianțe”.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.