Angel Tîlvăr

„Rezultate excepționale, tineri excepționali”

În această perioadă marcată de tulburări politice, economice și sociale vreau să aduc în atenția dumneavoastră, din nou, tinerii. Consider că e de maximă importanță să ne îndreptăm privirea și spre ei pentru că reprezintă viitorul țării, un viitor pe care astăzi Guvernul României îl transformă într-o incertitudine. Auzim zi de zi doar aspectele negative ale acestei societăți și uităm sau omitem să ne întoarcem privirea și spre valori, adevăratele valori. Sistemul sanitar nu funcționează. Oamenii își găsesc sfârșitul în locurile în care ar trebui să găsească speranța vindecării, sistemul de învățământ „scoate numai tâmpiți” – conform declarației șefului statului –, când zeci de tineri aduc României, de peste hotare, rezultate excepționale la olimpiade. Sunt tineri care fără nicio ezitare își petrec timpul liber într-o manieră constructivă făcând tot ce le stă în putință pentru îmbunătățirea viitorului lor și, implicit, al țării în care trăiesc. Sunt tinerii care de cele mai multe ori nu au fost întrebați dacă le este bine, dacă se descurcă la școală, dacă au nevoie de suport, fie el și moral, ca să nu aducem în discuție, din nou, latura financiară. Sunt tineri care au muncit și muncesc fără nicio așteptare din partea statului, ci doar pentru dezvoltarea intelectuală proprie. Și, din păcate, sunt tineri care abia așteaptă să plece din țară și să-și caute aprecierea printre străini. Aceasta este realitatea.

Se pare, stimați colegi, că vom ajunge la vorbele lui Vasile Conta care spunea că „Dacă un popor nu are o tinerime entuziastă, cultă și cu dor de țară, este pierdut pentru totdeauna”. Tot ce se întâmplă în jurul nostru ne demonstrează că România are o tinerime cultă, o tinerime entuziastă și chiar cu dor de țară, dar întrebarea e: țara își dorește așa o tinerime?

Proiectele statului pentru tineri lipsesc cu desăvârșire, ajutorul statului pentru continuarea studiilor și dezvoltarea de perspective pentru o carieră în domeniul în care s-au pregătit sunt date uitării. Probabil îmi veți spune de bursele Guvernul României, dar cred că știm cu toții ce s-a întâmplat cu acei tineri.

Cel puțin două au fost motivele care m-au determinat să aduc din nou în discuție acest subiect. Am citit recent în presă că în România rata de deces în rândul copiilor sub un an este de 13 la mie, comparativ cu media de 5,7 la mie în Uniunea Europeană, și că țara noastră se situează în fruntea clasamentului privind rata mortalității în UE, un clasament care nu ne face cinste, dacă la acesta mai adăugăm și cei 750.000 de copii care sunt abandonați acasă de către părinții care, mânați de sărăcie, au plecat să muncească peste hotare. Cred că este cu atât mai îngrijorător cu cât acestea sunt doar cifrele oficiale.

Al doilea motiv a venit de pe plan local, din Vrancea. Nu am putut să nu fiu foarte plăcut impresionat și mândru în același timp să citesc despre rezultatele excepționale obținute de elevii vrânceni, fie la diferite concursuri naționale și internaționale, fie la învățătură, odată cu încheierea unui nou an școlar.