Constantin Mazilu

„Rezultatele simulărilor examenelor naționale, motive reale de îngrijorare!”

Scopul simulării probelor scrise din cadrul examenului evaluării naționale sau de bacalaureat, atât pentru clasa a XI-a, cât și pentru clasa a XII-a, este, pe de o parte, familiarizarea elevilor cu rigorile acestui tip de examen, iar, pe de altă parte, ajutorul acordat acestora pentru a conștientiza nivelul de pregătire și de a lua măsuri în consecință pentru îmbunătățirea rezultatului final.

Însă, abia ce au fost anunțate, săptămâna trecută, rezultatele simulării naționale a bacalaureatului, că folclorul de maidan s-a și îmbogățit cu câteva mii de „perle” ale elevilor. Nu mi se pare deloc îmbucurător faptul că a crescut participarea la aceste examene cu 1,46% față de anul trecut, pentru că procentajul statistic nu este o garanție că la examenul final vom sta mai bine decât în anii precedenți sau că notele acestora vor fi mai bune ori că vor reflecta cu adevărat nivelul de cunoștințe ale copiilor. Din contră, găsesc îngrijorător faptul că, la nivelul Bucureștiului, la limba și literatura română, 80,41% din elevi au luat note de 5 și peste 5, iar la matematică, 50,34% au luat note de 5 și peste 5 sau că au fost înregistrate 10 medii de 10. Să vă explic și de ce. O tânără a scris în lucrarea de control că „rolul verbelor la perfect simplu e să ne spună că Ioan Slavici era oltean”. Un alt elev a explicat că el știe că „trebuie să vezi întâi filmul, înainte să citești o carte”. Alt elev a oferit o explicație, să-i zicem ciudată, cratimei din cuvântul „care-i”. „«Care-i» e cu cratimă ca să nu se confunde cu orașul Carei, de unde am și eu o rudă, care se scrie cu literă mare.” Asemenea explicații, cu siguranță, l-ar face gelos până și pe domnul Goe, a cărui neștiință apune în fața unor astfel de gafe monumentale ale unor tineri care se pregătesc să ia viața în piept în secolul XXI. Un adolescent a susținut la examenul de limba română din 23 februarie că sinonimele pentru cuvântul „pretențios” sunt „harfist” și „ifosar”. În schimb, același elev a scris despre viziunea lui Tudor Arghezi despre lume: „Arghezi... cine să-l

înțeleagă pe omul ăsta? Sunt sigur că viața lui era tristă pentru că nu avea prieteni cu care să iasă la o bere. D-aia a scris poezii triste.” Importanța comunicării dintre copii și părinți a fost un alt subiect problemă pentru cei care vor avea de susținut examenul de bacalaureat în vară. „Eu și tatăl meu nu avem o comunicare prea bună. El îmi spune mereu să nu mai vin dimineața de la club, eu îi spun că distracția maximă începe după miezul nopții, dar nu mă ascultă, așa că în loc să comunicăm, ne certăm”, a punctat un alt elev.

După felul în care au răspuns, în scris, la subiecte, nu doar profesorii corectori sunt sceptici că cei în cauză ar putea recupera cunoștințele pe care nu le-au acumulat până acum pentru a reuși la examenul din vară, ci întreaga societate românească.

În ultimii ani, statisticile vizând rezultatele bacalaureatului sunt înspăimântătoare. Din ce în ce mai puțini tineri reușesc să treacă bacalaureatul. Numărul celor care nici măcar nu se prezintă se păstrează constant uriaș, iar rezultatele celor care au reușit să treacă cu bine de probe sunt submediocre.