Adrian Alin Petrache

„Rezultatele slabe la simularea evaluării naționale – lipsă de motivare sau lipsă de pregătire?”

Ca în fiecare an, elevii clasei a VIII-a s-au confruntat și de această dată cu simularea evaluării naționale. Din nefericire, în comparație cu promovabilitatea de anul trecut la examenul propriu-zis de evaluare națională, care a fost de 75,89%, anul acesta doar 48,8% din elevii prezenți au obținut medii peste 5 la simularea evaluării naționale.

Astfel, la limba română prezența a fost de 95,4%, iar dintre elevii care au luat parte la simulare, 66,95% au obținut note peste 5. Situația este mult mai gravă în ceea ce privește matematica, întrucât, deși prezența a fost de 95,2%, doar 30,4% au obținut note peste 5.

Pe județe, cele mai mari procente de note peste 5 s-au înregistrat în municipiul București – 64,21%, Brăila – 60,42% și Cluj – 59,18%. Totodată, prezența elevilor la examene a fost în aceste județe de peste 95%.

La polul opus, cele mai slabe rezultate s-au înregistrat în Călărași – 34,18%, Caraș-Severin – 36,28% și Tulcea – 37,95%, existând și în aceste județe o prezență de aproximativ 90%.

În ceea ce privește situația pe discipline, cel mai ridicat procent la limba română este în București (81,23%), iar cel mai scăzut procent s-a înregistrat în Harghita (38,72%). La matematică, cel mai ridicat procent este tot în București (46,38%), iar cel mai scăzut procent este în Caraș-Severin (19,33%).

Ceea ce este de-a dreptul alarmant este că în Dolj au existat patru unități de învățământ unde niciun elev nu a reușit să obțină media 5 la simularea evaluării naționale.

Rezultatele extrem de slabe obținute de elevii clasei a VIII-a indică un nivel foarte scăzut de pregătire a elevilor, ținând cont de faptul că subiectele au fost concepute pentru un nivel mediu, tipic oricărei evaluări. Cea mai importantă întrebare care ar trebui să fie luată în considerare este dacă aceste teste au la bază o lipsă semnificativă de motivare sau o lipsă de pregătire.

Ținând cont că astfel de simulări au ca scop atât familiarizarea elevilor cu rigorile unor evaluări naționale, cât și optimizarea rezultatelor obținute de către elevii din învățământul preuniversitar, acestea trebuie, pe de o parte, analizate la nivelul tuturor unităților de învățământ, iar, pe de altă parte, trebuie trase semnale de alarmă acolo unde este cazul și adoptate măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.

De asemenea, consider că implicarea părinților prin explicarea situației fiecărui elev și a măsurilor ce trebuie luate pentru a îmbunătăți performanțele școlare este o parte esențială în procesul de obținere a unor medii cât mai bune care să asigure elevului un loc la liceul dorit de acesta, deoarece media generală la evaluarea națională are o pondere de 75% la admiterea la liceu, în timp ce media generală de absolvire are o pondere de 25%.