Hubert Petru Ștefan Thuma

România are cea mai mare cotă din UE de populație care trăiește în zonele rurale (45% din totalul populației) și, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, riscul de sărăcie extremă este de patru patru ori mai mare în zonele rurale (8,8%), în comparație cu zonele urbane (2,2%).

Astfel, ne confruntăm cu persoane care nu au un loc de muncă sau au venituri foarte mici, pentru persoanele cu vârsta aptă de muncă lipsa unui loc de muncă fiind principala cauză a sărăciei. Totuși, să nu uităm că și rata de sărăcie a angajaților în România, în anul 2012, era cea mai mare din Europa, 19,1%, comparativ cu UE 9,2%.

O altă categorie defavorizată este cea a pensionarilor. În momentul de față, pentru pensionarii sistemului de asigurări de stat media pensiei lunare este de 811 RON (180 euro), respectiv 328 RON (73 euro) pentru cei din domeniul agricol. O sumă infimă pentru un trai decent! Avem apoi cetățenii români care aparțin minorității romilor, două treimi din cetățenii români care trăiesc în sărăcie, jumătate dintre aceștia fiind expuși la sărăcie extremă.

Persoanele cu dizabilități, al căror număr se ridică la circa 700.736 și a căror indemnizație nu poate oferi o viață independentă, majoritatea aflându-se în îngrijirea familiilor, reprezintă o altă categorie afectată de sărăcie.

Nu în ultimul rând, am să mă refer la copiii și tinerii afectați de acest fenomen, aproximativ 320.000 de copii trăind în sărăcie extremă, copiii din zonele rurale și copiii de etnie romă fiind cei mai afectați. Din acest motiv, cel mai adesea, ei aleg să abandoneze școala, situația economică făcând imposibil pentru multe familii să suporte costurile educației lor, mai ales în ciclurile superioare.

Având în vedere acest tablou sumbru pentru țara noastră, nu pot să nu salut apariția Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014–2020, ce beneficiază de un buget de 442,5 milioane euro. În temeiul său, alimente și asistență de bază vor fi distribuite celor mai dezavantajate persoane din țara noastră. Banii vor fi alocați conform Acordului de parteneriat 2014–2020, aprobat de Comisia Europeană în 6 august 2014.

Nu este însă de ajuns!

Cred că trebuie să ne unim forțele și noi toți, factorii de decizie, indiferent de coloratura politică, să colaborăm pentru a elabora cele mai bune măsuri de combatere a sărăciei și pentru promovarea incluziunii sociale, astfel încât să consolidăm politicile existente care vizează combaterea sărăciei în România.

Trebuie să conștientizăm necesitatea conturării unei platforme de gândire și acțiune politică menite să determine creșterea calității vieții persoanelor aflate în risc de sărăcie și sărăcie extremă, pentru a le reda acestora autonomia, securitatea, demnitatea, responsabilitatea personală de care ei au nevoie!