Stelică Iacob-Strugaru

## „România are nevoie de independență energetică”

Chiar dacă ne apropiem de miezul anotimpului cald, iar miza costurilor energiei și securitatea furnizării acesteia nu reprezintă un subiect de cea mai mare actualitate, va trebui să luăm în calcul că vara va trece, iar problemele acestea ne vor presa și ne vor costa mai mult decât ne imaginăm, în ciuda faptului că avem o țară încă bogată, capabilă să susțină mai bine de jumătate din consumul intern de gaz natural și petrol, diferența, din ce în ce mai accentuată și în creștere, provenind din importuri scumpe, prost negociate în trecut și, cel mai rău, incerte.

Experiența „Ukraina” din 2005 și exemplul „Belarus” de anul acesta trebuie să ne scoată din amorțeală și să ne gândim cât mai curând la evitarea unor surprize neplăcute în privința aprovizionării cu resurse energetice.

Soluția provizorie, prefigurată de statele europene, constă în proiectele energetice alternative, precum Nabucco, BTC sau altele. Dar este și aceasta doar o soluție provizorie!

O strategie energetică sustenabilă, care să protejeze mediul economic național și să îl poată face mai competitiv, care să protejeze mediul ambiant și care să vegheze la

siguranța și sănătatea populației are în vedere implicare, utilizarea și exploatarea inovațiilor și a tehnologiei moderne.

România nu duce lipsă de niciunul dintre elementele care ar putea pune bazele unui program de dezvoltare sustenabilă. România nu duce lipsă de resurse umane bine pregătite. România nu duce lipsă de resurse naturale regenerabile. România nu duce lipsă nici de resurse financiare necesare, având în vedere finanțările asigurate de Uniunea Europeană pentru investițiile în energie verde.

România duce însă lipsă de o viziune și de o strategie pe termen lung, de coerență în implementarea unui plan de măsuri menite să ne scape de dependența energetică din exteriorul frontierelor țării și chiar din afara frontierelor Uniunii Europene.

România încă nu și-a conștientizat importanța și influența în regiunea Mării Negre, oportunitățile derivate din calitatea de membru al UE și pierderile inacțiunii într-o astfel de direcție.

România este în momentul în care își poate decide în mod fericit viitorul.