Ioana Jenica Dumitru

„România are nevoie de un buget care să asigure creștere economică și dezvoltare sustenabilă, nu de un buget care să împovăreze fiscal sectorul privat și să presupună creșterea taxelor și a impozitelor”

Ultima oară am vorbit despre acest subiect acum trei săptămâni, când am sesizat că Guvernul a întârziat sesizarea Parlamentului cu privire la proiectul de buget. Legea a fost modificată în așa fel încât Guvernul să mai câștige o lună până la data-limită în care legile bugetare pe 2014 ar fi trebuit să fie prezentate Legislativului pentru dezbatere și adoptare, data-limită fiind cea de 15 noiembrie. Iată că ne aflăm în data de 19 noiembrie și eu, ca membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, nu am primit încă o copie de pe proiectul de buget, nici măcar una digitală.

Singurele date la care am acces sunt cele comunicate de Guvern, evident în sprijinul proiectului pe care l-au votat în ședința de guvern de săptămâna trecută. Chiar și aceste date nu sunt nici pe departe satisfăcătoare, mai ales având în vedere faptul că vorbim despre primul proiect de buget care vine după o perioadă destul de întinsă de recesiune și criză economico-financiară.

Ne aflăm în fața unui buget care menține un nivel de echilibru între măsurile de protecție socială și investiții, dar, în final, este posibil să nu facă bine niciuna. Creșterile salariale și de pensii anunțate sunt neutralizate imediat de creșterile prețurilor. Indexarea pensiilor se face cu peste 3,5% și este foarte bine, dar acest lucru nu înseamnă mare lucru pentru o familie de pensionari sau pentru pensionarii singuri care vor

avea de plată de la anul facturi mai mari la energie, prețuri mai mari la alimente și medicamente, cauzate în principal de supraacciza aplicată combustibililor.

Aici este punctul nevralgic la bugetului pe anul viitor. Veniturile preconizate vin nu din lărgirea bazei de impozitare care s-ar petrece natural, prin relaxare fiscală, ci prin supraimpozitare, măsură cu efect invers în economie. Fiecare bănuț pe care transportatorii trebuie să îl plătească în plus la combustibil va fi recuperat ori din creșterea prețului, ori din creșterea evaziunii fiscale. În ambele cazuri statul pierde, pentru că se va confrunta ori cu scăderea veniturilor la buget prin evaziune, ori prin scăderea consumului, ceea ce se traduce în mai puțini bani din TVA și impozit pe venit.

Bugetul se confruntă, de altfel, cu problemele istorice de subfinanțare a sistemului de educație și a celui de sănătate. Nu se pune problema unui 6% pentru educație, așa cum s-a promis în fiecare campanie electorală din 2000 încoace, bugetul educației abia atinge 3,20% din PIB pentru 2014, iar profesorii debutanți au câștigat 10% la salariu. Pentru unii dintre aceștia creșterea se traduce în nici 100 de lei în plus pe lună. De asemenea, aceste venituri sunt insuficiente în eventualitatea unui val de scumpiri. Valoarea banilor trebuie ținută sus și stabilizată, dar prin introducerea de taxe noi și prin creșterea celor existente statul nu face altceva decât să slăbească valoarea leului. Creșterile veniturilor sunt artificiale, pentru că nu se traduc într-o plusvaloare la nivelul de trai al cetățenilor.