Mihaela Adriana Rusu

„România este prinsă în capcana crizelor externe”

Economia românească este în impas. Creșterea economică intră în buzunarele instituțiilor de intermediere financiară, ale băncilor, ale samsarilor imobiliari și ale regilor asfaltului.

Populația primește la depozite o dobândă real negativă și plătește la credite sume uriașe, înrobitoare. Așadar, creșterea economică este exportată de companiile financiare multinaționale, profiturile imense făcute pe spinarea celor mulți sunt externalizate. Banca Națională, împreună cu Guvernul, trebuie să reglementeze urgent această situație. Crizele externe care afectează economia fac să crească costurile pentru populație, oamenii devenind veritabili sclavi ai creditelor.

Juan Ansola, reprezentantul regional al Fondul Monetar Internațional pentru România, a declarat că principalele probleme cu care se confruntă România în actuala conjunctură internațională nefavorabilă sunt creșterea costului finanțărilor externe, restricționarea accesului băncilor locale la finanțări din afară și încetinirea economiilor principalilor parteneri. Politica Guvernului, în special cea fiscal-bugetară, este considerată a nu fi una viabilă care să susțină creșterea economică.

Emisarul FMI a precizat că România nu a luat, în ultimii ani, măsuri care să o ajute să depășească conjunctura nefavorabilă, în primul rând în plan fiscal, iar acum depinde, în mare măsură, de mișcările externe imprevizibile.

Așadar, economia este la voia sorții, guvernanții actuali nu sunt capabili să înțeleagă pericolele și factorii nocivi care sărăcesc populația.

*

„Recesiunea economică și criza demografică” Între recesiunea economică și criza demografică există o legătură directă.

România a intrat în al optsprezecelea an de declin al populației și nu există semne că această tendință va dispărea. Țara noastră se află într-o criză demografică, ceea ce va duce, în timp, la decimarea populației acestei țări, la scăderea PIB-ului și a forței economice naționale.

Populația României a scăzut cu aproape 2 milioane de persoane din 1990 până în prezent. Fertilitatea a scăzut la 1,2 copii la o femeie, cifră care nu asigură înlocuirea generațiilor.

Alt motiv pentru scăderea populației îl reprezintă migrația externă, a cărei dimensiune rămâne necunoscută. Cele mai mari valori sunt reprezentate de migrația temporară pentru muncă. Dintre cei plecați la muncă 70% au vârste între 20 și 40 de ani, adică sunt persoane care pot aduce pe lume copii, dar și cei cu putere de muncă. Conform unui studiu al Băncii Mondiale din 2007, 88% din tinerii români între 15 și 24 de ani se gândesc să emigreze temporar. Alături de capital, factorul forță de muncă este determinant pentru creșterea economică.

Criza demografică se întrepătrunde cu sistemul de pensii, nesustenabil pe mai multe planuri, astfel: îmbătrânirea populației — ceea ce înseamnă că tot mai puțini salariați vor susține tot mai mulți pensionari — și emigrația — ce semnifică faptul că o parte din ce în ce mai mare din populația activă nu își mai aduce contribuția la sistemul românesc de contribuții sociale.