Florin Alexandru Alexe

România este singurul stat din blocul ex-sovietic care nu are încă un muzeu dedicat comunismului. Deși am trăit mai mult de jumătate de veac sub teroarea comunistă, noi, românii, nu cunoaștem dimensiunea reală a regimului dictatorial. Majoritatea celor care au trăit în regimul comunist au traversat această experiență singuri, în cercuri restrânse ale familiei sau prietenilor. Din cauza îngrădirii, până la suprimare, a libertății de expresie, nu știam prea multe lucruri din ceea ce se întâmplă cu ceilalți, din afara cercului nostru restrâns. Pentru tinerii care s-au născut cu puțini ani înainte de 1989 sau după, regimul comunist este doar istorie, însă o istorie care nu le-a fost explicată și pe care nu o înțeleg în adevărata ei însemnătate.

Un dicton celebru spune: „Cine nu își cunoaște istoria este condamnat să o repete.” Noi, în calitate de reprezentanți ai cetățenilor, suntem datori să creăm toate condițiile necesare pentru ca românii să își poată cunoaște istoria recentă, marcată de cel mai opresiv regim comunist din sud-estul Europei.

De asemenea, este foarte important ca și străinii să afle ororile prin care a trecut poporul român. În acest fel, ar

înțelege că, deși ne-am fi dorit ca evoluția României ca sistem democratic să fie mult mai accelerată, totuși în cei 25 de ani care au trecut de la Revoluție am realizat enorm de mult, având în vedere de unde am pornit și cât de adânci erau rănile lăsate de regimul totalitar.

În ceea ce ne privește, una dintre cele mai importante probleme ale societății românești actuale este legată de mentalitatea românilor care păstrează încă, într-o măsură considerabilă, amprenta unei jumătăți de veac de totalitarism. Această mentalitate ne împiedică să avansăm economic, blochează promovarea valorilor, ne face să fim nesiguri și deci vulnerabili în relațiile externe, ne determină să ne simțim inferiori față de celelalte popoare europene. Românii sunt printre primii cetățeni din Uniunea Europeană care susțin Uniunea și consideră că aceasta are o imagine pozitivă și printre ultimii care se consideră a fi cetățeni europeni.

Astfel, conform Eurobarometrului standard din toamna anului 2014, suntem a doua țară din Uniunea Europeană care consideră că Uniunea are o imagine pozitivă, cu un procent de 59%, după Polonia, cu 61%. Pe de altă parte, Eurobarometrul standard din toamna anului 2012 relevă faptul că mai puțin de jumătate dintre români se consideră cetățeni europeni. Pe același nivel cu noi mai sunt doar Bulgaria, Grecia și Regatul Unit al Marii Britanii, cunoscut pentru opinia eurosceptică. În 2013 și 2014 eurobarometrele standard nu au mai inclus această întrebare.

Pentru a accelera procesul de schimbare a mentalității populației, România are nevoie să își lege prezentul de trecutul ei democratic. Societatea românească are nevoie să se reconecteze la valorile sale tradiționale care o defineau din vechime până în perioada României moderne și care, după Revoluția Română din Decembrie 1989, au reînceput firav să fie considerate repere.