Scarlat Iriza

„România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”

Aș dori să încep această declarație politică prin citarea articolului numărul unu din Constituția României: „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.”

Tema intervenției mele de astăzi este reprezentată de arborarea steagului secuiesc pe Parlamentul Ungariei. În calitate de deputat în Parlamentul României, dezaprob atitudinile xenofobe, din oricare parte ar veni ele, nedorind escaladarea conflictului care deja mocnește între țara noastră și Ungaria, însă nici nu consider că un astfel de eveniment ar trebui trecut cu vederea de către autoritățile române.

De-a lungul timpului, numeroase izvoare istorice, printre care și Gesta Hungarorum, au demonstrat faptul că Transilvania a fost și va fi întotdeauna pământ românesc, lucru statuat prin tratate internaționale la care Ungaria este semnatară. Am făcut această precizare pentru a clarifica încă de la început apartenența acestui teritoriu la România.

Revenind la tema declarației, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Németh Zsolt, afirma la începutul lunii februarie că maghiarii din Transilvania sunt supuși unei agresiuni simbolice și, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă arborând steagul Ținutului Secuiesc. Ulterior, ambasadorul Ungariei în România,

Oszkar Fuzes, declara că nu există un „război al steagurilor” între cele două țări, precizând că articolul unu din Constituția României, la care făceam referire la început, ar trebui schimbat în sensul înlocuirii termenului de „stat național” cu „stat multinațional”.

O astfel de atitudine reprezintă o ingerință gravă și nepermisă în treburile interne ale țării noastre, sfidând valorile europene și alimentând totodată o stare conflictuală, cu consecințe care ar putea altera grav relațiile dintre cele două țări.

În acest context, arborarea steagului secuiesc pe clădirea Parlamentului Ungariei, ca „simbol al solidarității naționale”, dar și declarațiile complet nefondate ale oficialilor maghiari aduc un afront statului român, acest lucru neputând fi tolerat.

Consider că Parlamentul României trebuie să adopte o poziție fermă de dezaprobare a acestor acțiuni, iar instituțiile statului trebuie să uzeze până la epuizare de căile diplomatice, în scopul soluționării și detensionării pe cale amiabilă a unui diferend deschis pe o temă anacronică în Europa de azi.