Eugen Constantin Uricec

„România își definește azi un nou model de creștere economică”

După mai bine de cinci ani de zile, în care, deopotrivă, angajați și angajatori, șomeri și pensionari, investitori și instituții publice s-au confruntat cu efectele negative ale crizei financiare internaționale, a sosit momentul în care putem să ne bucurăm și să recunoaștem că de la începutul anului 2013 performanțele economiei României au înregistrat un salt pozitiv semnificativ. Produsul intern brut începe să intre pe trendul mult așteptat de fiecare român, iar exporturile, cele care ne-au ajutat să traversăm și criza economică, au astăzi și mai multă energie față de 2012, înregistrând un avans de peste jumătate de miliard de euro numai în primul trimestru al acestui an.

Putem spune cu certitudine că, după provocările puternice din acești ani grei, economia însăși ne-a arătat drumul pe care ar trebui să meargă noul model de creștere economică a României: producția industrială și exporturile.

Dacă în perioada anilor 2004–2008 ne-am bucurat cu toții de rate de creștere economică importante de 6% și până la 8%, astăzi, când privim în urmă, constatăm că acea creștere bazată doar pe consum, pe un exces de creditare nu a fost sustenabilă și nu ar fi putut să ne ducă la nimic bun pe termen lung. Efectele acelui model de creștere se resimt azi într-o creștere puternică a portofoliului creditelor neperformante contractate în acea perioadă, în dispariția investițiilor străine stimulative de consum și în abandonul investițiilor imobiliare gigantice.

Astăzi, după dușul rece și amar al crizei economice, constatăm cu toții că industria se prefigurează ca singura alternativă viabilă pe termen mediu și lung. Da, industria! Industria i-a ajutat pe germani să resimtă cel mai puțin dintre statele membre ale Uniunii Europene efectele crizei economice, iar pentru francezi și englezi sintagma „reindustrializarea țării” a devenit deja slogan de campanii electorale și subiect principal de programe de guvernare.

În România industria și revitalizarea acesteia stau la îndemâna acțiunii guvernamentale, parlamentare și a autorităților administrației publice locale și ele implică stimularea, prin orice mijloace, a investitorilor strategici interesați să resuscite ramuri industriale abandonate. Nu am uitat cum Renault a transformat Dacia în paradoxul crizei economice, cum Fordul a făcut din Fabrica de la Craiova un punct nodal al inovației americane, iar Daimler își propune să facă din economia românească un mare jucător pe piața internațională a autoturismelor. De asemenea, siderurgia, industria textilă sau alimentară scriu istorie în cartea exporturilor românești.

Industria și exporturile sunt pilonii pe care se bazează noul model de creștere a României. Cu toate acestea, acest vis frumos, dacă nu-i foarte bine gestionat, poate conduce la provocări la fel de mari ca modelul apus în anul 2008.

Industria și exporturile românești trebuie susținute direct și indirect, în fiecare zi, mai ales în momentele dificile. Apoi, trebuie susținute diversificarea producției industriale, diversificarea piețelor de desfacere, precum și diversificarea surselor de aprovizionare.