Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·2 iulie 2010
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Daniel Buda
Discurs
„România, membră a Uniunii Europene, dar fără viză în Spațiul Schengen”
După aderarea la structurile europene, toate demersurile inițiate de țara noastră s-au axat pe câteva capitole considerate problematice, între care justiția, afacerile interne și externe. În momentul semnării Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, toate forțele politice din România, indiferent de coloratura politică, și-au manifestat, la unison, voința politică de a contribui la adoptarea tuturor măsurilor necesare integrării în cadrul structurilor europene.
Perioada care a trecut după momentul 1 ianuarie 2007 a fost contracronometru, marcată de lupta cu inerția, cu mentalitățile depășite, cu interesele înguste de partid sau cu orgoliile personale. Deși ne-am angajat cu toții, ne-am luat răspunderea politică să contribuim la reformarea clasei politice, la reformarea justiției, la anihilarea practicilor de corupție, la lupta cu birocrația și încetineala adoptării legilor, la libertatea de mișcare și a forței de muncă în cadrul Uniunii Europene. Cu toate acestea, unii dintre reprezentanții partidelor din opoziție și-au manifestat, constant, reticența pentru aplicarea și adoptarea acestor măsuri de maximă importanță pentru dezvoltarea și atingerea standardelor europene de către țara noastră. Rezistența a venit din toate părțile și în toate domeniile: de la adoptarea celor două Coduri juridice – civil și penal –, pe care, după dezbateri sterile provocate de opoziție, am reușit să le aprobăm, lupta anticorupție s-a pus greu în mișcare, după o perioadă în care România devenise notorie ca țară cu un înalt grad de corupție, dar fără a avea corupți, până la o reală reformă a societății românești și a clasei politice bazată pe principii și valori europene, toate au fost supuse unor atitudini ostile și blocaje ale politicienilor conduși de propriul interes de partid.
Partidul Democrat Liberal este partidul care a înțeles care este direcția de urmat a României ca stat membru al Uniunii Europene. De aceea nu a ținut cont de piedicile puse și a mers mai departe pentru atingerea unui nivel de viață european, așa cum îl merită cetățenii acestei țări. După 3 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, țara noastră încă se confruntă cu restricții în circulația cetățenilor și a forței de muncă pe teritoriul altor state. De aceea, clasa politică actuală are datoria de a face toate demersurile necesare astfel încât să se renunțe la aceste restricții. Rezultatele din ultima perioadă, confirmate și în cadrul forurilor europene, evidențiază progrese semnificative făcute de țara noastră în această direcție. Indiferent de obstacolele politice, vom continua munca pentru securizarea frontierelor externe, aplicarea politicilor europene pentru migrația legală, prevenirea și oprirea migrației ilegale și, desigur, pentru introducerea sistemului de informații Schengen. Este responsabilitatea noastră, a celor care vremelnic ne aflăm la guvernare sau în opoziție, de a continua munca și eforturile depuse după aderarea României la UE să oferim românilor posibilitatea de a se bucura pe deplin de drepturile de liberă circulație.