Claudiu Andrei Tănăsescu

„România nu este o țară de mâna a doua”

Prin prezenta declarație politică, doresc să trag un semnal de alarmă cu privire la statutul de țară de mâna a doua, statut ce îi este atribuit tot mai des țării mele, în actualul context politic european.

Politica externă a României intră direct în atribuțiile constituționale ale președintelui țării, domnul Traian Băsescu. Cu toate acestea, președintele nu a avut un rol activ și nu s-a implicat suficient de mult în procesul de aderare a României la Spațiul Schengen, acesta preferând mai degrabă să stea pe margine, să critice și să pună eventualul eșec al aderării în spatele actualei puteri și, în mod explicit, asupra Guvernului Ponta. În acest context, principalul adversar al aderării României la Spațiul Schengen pare a fi însuși președintele Traian Băsescu. Atitudinea acestuia nu este demnă de demnitatea pe care o are, Traian Băsescu nu mai pare a fi președintele-jucător, cum îi plăcea să se autodenumească în trecut, ci, mai degrabă, un simplu jucător de rezervă, ce încă speră că va mai fi vreodată introdus în joc.

Totodată, îmi exprim susținerea vizavi de atitudinea corectă, reflectată în declarația ministrului de externe, Titus Corlățean, cu referire la procesul de aderare a României la Spațiul Schengen. Astfel, la rândul meu, subliniez faptul că România trebuie să-și păstreze deschiderea față de aderarea la Spațiul Schengen, însă, în condițiile unei eventuale amânări, trebuie să dăm dovadă de fermitate în negociere și să respingem orice tentativă de amânare a deciziei.

Poporul român s-a săturat de politica de discriminare practicată de tot mai multe țări europene și are nevoie de suport din partea factorilor decidenți în stat pentru a le proteja interesele, integritatea și, nu în ultimul rând, demnitatea. De-a lungul timpului, România s-a dovedit a fi un partener credibil și loial pe plan internațional.

Sub egida NATO, România s-a implicat activ în teatrele de operațiuni din Irak și Afganistan, unde 21 de militari români și-au pierdut viața, iar alți 71 au fost răniți, în primii 10 ani de la aderare. Deși România și-a asumat responsabilitatea ce derivă din rolul de actor de bază în lupta împotriva terorismului, românii nu se bucură de aceleași privilegii ca alți cetățeni ai Uniunii Europene: în prezent, românii au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul SUA. Din această problematică derivă întrebarea: a meritat sacrificiul și contribuția militarilor români, a celor care și-au părăsit țara și familiile pentru a lupta pe câmpul de luptă?

Un alt exemplu care atestă faptul că România nu se bucură de un tratament egal cu cel al altor state membre ale Uniunii Europene este dat de gradul de acces al românilor pe piața forței de muncă. Deși, în teorie, Uniunea Europeană este un spațiu liber, în care forța de muncă poate să circule liberă, acest lucru nu se aplică și României. Mai multe state membre UE au restricționat accesul pe piața muncii pentru cetățenii români și bulgari, invocând, cel mai adesea,