Marin Almăjanu

„România nu mai poate fi doar o feudă portocalie pentru PDL-iști!”

Deși au trecut mai bine de trei săptămâni de când mii de români, sătui de sărăcia impusă de echipa Băsescu-Boc, de încălcările flagrante ale Constituției și de atacurile frecvente la adresa normelor democratice, și nu numai, au ales calea protestelor în stradă, strigându-și nemulțumirea, în majoritatea orașelor din țară, neschimbații PDL-iști nu se sinchisesc, ci merg mai departe pe drumul lor, paralel cu România, dar trasat cu dedicație numai pentru binele partidului și al clientelei sale fidele încă de la instalările lor în funcții: aceștia demonstrează încă odată că, de ceva vreme, legea a devenit doar un atribut portocaliu, concepută și manevrată doar pentru „succesurile” proprii de casă.

Este din ce în ce mai elocvent faptul că românii au avut o infinită răbdare, timp de mai bine de trei ani, perioadă în care nu au auzit altceva din gura guvernanților și a domnului președinte Băsescu decât că o duc în fiecare zi mai bine sau că România a ieșit săptămânal din criză, numai și numai datorită priceperii lor nețărmurite și sacrificiilor impresionante pe altarul voturilor, sacrificii pe care PDL a ales să le facă, evident, doar pentru salvarea țării și modernizarea din temelii a învechitului nostru stat.

Da, românii au tăcut atunci când domnul Băsescu a anunțat că trebuie să strângă cureaua numai ei, fără PDL și Coaliția din dotare, decizând de unul singur că trebuie de urgență tăiate, de-a valma, veniturile salariaților, ale pensionarilor și ale altor categorii sociale și crescute fulminant taxele și impozitele!

Da, românii au așteptat ca aceste dure măsuri de austeritate, care le-au atacat exclusiv doar lor buzunarele, diminuându-le drastic nivelul de trai și anulându-le numeroase drepturi, să le fie redate integral, așa cum li s-a promis și cum era stipulat în lege, la sfârșitul anului 2010!

Da, românii au acceptat să fie jigniți, atacați și înfierați, în mod repetat, de către același președinte, care a invocat fără nicio jenă faptul că toate greutățile statului român sunt cauzate de dărnicia lui impresionantă față de cetățeanul care cere și așteaptă întotdeauna prea mult, fără să dea nimic în schimb: „Statul arată așa... ca un om foarte gras care s-a cățărat în spatele unuia foarte slab și subțirel, care este economia românească!” Adică statul portocaliu, bietul de el, își poate rupe oricând fragila coloană, de atâta greutate, împovărătoare, câtă îi așază românii continuu – un „popor de asistați”, în viziunea prezidențială –, dar domnul Băsescu, care nu vede și n-aude ce se petrece în propria lui ogradă, nu le-a spus niciodată românilor până acum și faptul că tot dumnealui este cel care le-a dat undă verde feudalilor săi portocalii să joace țonțoroiul pe bugetul României, chiar dacă acesta era deja sub embargoul austerității!

De la sfârșitul lui 2008 și până în prezent, cuvântul austeritate le-a fost donat cu drag de către conducătorii Băsescu și Boc numai și numai românilor, care nu mai au voie să mănânce, să-și plătească ratele sau facturile și nici să mai respire prea des, pentru a nu dăuna grav statului firav, implicat în cele mai frumoase și benefice proiecte pe care le-a văzut România vreodată: pârtii pentru minerii fără slujbe sau doar pentru domnii Flutur și „Pinalti”, parcuri comunale lângă păduri, bazine de înot sau săli de sport în localități fără drumuri pietruite măcar și fără canalizare sau, de ce nu, câte un patinoar la preț de zece...