„România, printre ultimele țări din lume în ceea ce privește promovarea femeilor în politică”
În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre prezența femeilor pe scena politică din România și necesitatea egalității de șanse într-o societate democratică din Uniunea Europeană la începutul secolului XXI.
Într-un studiu recent dat publicității s-a constatat că pe anumite segmente femeile sunt mai bine reprezentate în legislativele din țări ca Afganistan (27,7%), Cuba (48,9%), Ecuador (41,6%), Nicaragua (42,4%), Mozambic (39,2%), decât în țări cu o bogată tradiție democratică ca SUA (24,2%), Franța (26,2%) sau alte state din Europa. Chiar dacă o parte din aceste țări au specificate prin Constituție sau prin Legea electorală un anumit număr de locuri ocupate în Legislativ de către femei, diferențele sunt totuși semnificative și nasc anumite semne de întrebare. Evident, vă întrebați, poate, unde se află România în această statistică. Răspunsul este unul cât se poate de trist, și anume: România și al său procent de 13,5% se află în coada acestui clasament, alături de Rusia 13,6%, sub țări ca Mozambic (39,2%), Cuba (48,9%), Somalia (13,8%), Guineea-Bissau (13,7%), Coreea de Nord (16,3%) sau Afganistan (27,7%). Este inadmisibil ca o țară din Uniunea Europeană, cu o democrație autentică, să se afle din acest punct de vedere sub anumite dictaturi sau țări din Extremul Orient în ceea ce privește promovarea femeilor în politică și egalitatea de șanse.
România a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani în ce privește implementarea unei legislații menite să asigure egalitatea de șanse la toate nivelurile sociale și în adoptarea unei legislații mai bune pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. Convenția de la Istanbul, care a intrat în vigoare la 1 august 2014 și care combate fenomenul violenței împotriva femeilor, este un proiect care trebuie ratificat urgent și de Parlamentul României, pe drumul acesta anevoios al egalizării de șanse între femei și bărbați.
Pe lângă aceste progrese vizibile, am considerat că avem nevoie în peisajul legislativ românesc de o lege specifică care să vorbească despre egalitate de șanse. Astfel, propunerea legislativă privind modificarea Legii egalității de șanse pe care eu am inițiat-o în primăvara anului 2013, adoptată în toamnă de către Senat și în curs de adoptare la Camera Deputaților, introduce în legislație principiile UE în materie de egalitate de gen, fie că vorbim de eliminarea discriminării din sistemul de muncă prin plata egală pentru munca de valoare egală, fie că vorbim de asigurarea șanselor egale la promovare în viața politică sau socială.
Se va introduce în legislație principiul, prezent și în directivele europene, plății egale pentru munca de valoare egală. Acest principiu va avea ca efect eliminarea cazurilor de discriminare salarială în funcție de gen din societatea românească. Nu este corect ca femeile să câștige un salariu lunar net cu 8% mai mic în medie decât bărbații, iar diferențele în unele sectoare, cum este cel al activităților administrative sau transporturile aeriene, să ajungă chiar de peste 25%.
Armonizarea legislației europene cu cea românească în materie de egalitate de gen, prevăzută în propunerea legislativă inițiată de mine și semnată de 81 de colege și colegi parlamentari, mai presupune obligativitatea pentru angajatori de a asigura egalitatea de șanse în cadrul relațiilor de muncă. Discriminarea în privința accesului la instruirea și formarea profesională este interzisă la fel ca orice altă discriminare pe bază de gen la locul de muncă.
Consider că trebuie să depunem toate eforturile pentru a asigura un mediu echitabil și șanse egale în societate pentru femei și bărbați. Acesta este principalul motiv pentru care am ales să inițiez această propunere legislativă. Femeile din România au nevoie, fără îndoială, de reglementările acestei inițiative legislative pentru a beneficia de aceleași șanse de promovare ca bărbații și pentru a beneficia de principiul european al plății egale pentru munca de valoare egală.
Așa cum am spus de fiecare dată când am avut ocazia, cercetările de la nivel european ne arată că femeile au devenit principalele victime ale crizei economico-financiare din ultimii ani. Din păcate, femeile sunt încă discriminate în fața bărbaților când vine vorba de salarizare, de promovare în funcții de conducere, de găsirea unui loc de muncă sau de păstrarea locului de muncă deținut. Observăm încă destule cazuri de discriminare inclusiv atunci când vorbim despre promovarea femeilor în funcții de decizie sau în politică, așa cum arată studiul pe care l-am prezentat în deschiderea declarației mele politice de astăzi.
Vă invit, stimate colege și stimați colegi, să sprijiniți proiectul meu legislativ și orice proiect care vizează egalitatea de șanse între femei și bărbați. Împreună putem arăta lumii că acel indice de 13,5% al prezenței femeilor în viața politică din România este doar unul de conjunctură și că facem eforturi reale pentru depășirea acestui vid de democrație atât la nivel legislativ, cât mai ales la nivel de mentalitate. Așa cum am mai declarat și cu alte ocazii, cred cu tărie în potențialul femeilor din România.
Nu am acceptat niciodată ca o femeie să fie promovată doar pentru că este femeie, dar niciodată nu voi accepta ca o femeie să fie pedepsită și să nu i se acorde aceleași șanse doar pentru că este femeie! Avem nevoie să încurajăm și să sprijinim implicarea femeilor în viața publică, în politică, fie că vorbim de implicare la nivel local, județean sau național. Partidele politice au o datorie să sprijine promovarea femeilor în viața politică. Femeile din România sunt tenace, puternice, dând dovadă de expertiză, seriozitate și profesionalism greu de egalat în domeniile lor de activitate. Este nevoie doar ca ele să fie sprijinite, încurajate, promovate și recunoscute la adevărata lor valoare.
*
„Reducerea TVA închide cercul măsurilor reparatorii, după politicile de austeritate ale guvernării Băsescu–Boc”
În declarația politică de astăzi, vreau să vă vorbesc despre reforma fiscală asumată de Guvern și, punctual, despre planul de reducere a taxei pe valoarea adăugată de la 24% la 20% la 1 ianuarie 2016 și la 18% în 2018. Este o măsură care extinde seria de decizii menite să crească
nivelul de trai al oamenilor, o reformă fiscală al cărei obiectiv este să ofere deopotrivă populației și întreprinzătorilor privați motive legitime de optimism. Fapte, nu vorbe!
În 2010, România intra într-una din cele mai nefaste etape post-1989, românii fiind obligați să suporte o nouă curbă de sacrificiu ca urmare a modului în care a fost gestionată guvernarea în acea perioadă. Salariile bugetarilor au fost tăiate, pensiile au fost reduse, mii de societăți comerciale au fost închise, șomajul a urcat vertiginos, toate programele cu fonduri europene au fost blocate din cauza suspiciunilor de corupție, iar investitorii ne-au ocolit. Ca țară membră UE, în loc să vedem bunăstare și progres, guvernarea Băsescu–Boc a adus românilor sărăcie și un trai tot mai greu, cu un rușinos 7% absorbție a fondurilor europene.
Acestea sunt fapte, realități, pe care nimeni nu le poate nega și care au dus la sărăcirea românilor. Din 2012 încoace și până astăzi, în aproape trei ani de zile, România a fost adusă treptat pe o traiectorie pozitivă. Salariile bugetarilor au fost reîntregite, drepturile pensionarilor au fost redate și indexate cu rata inflației, iar investitorii străini se reorientează către România.
După toate măsurile greșite adoptate în 2010, una singură rămăsese a fi reparată – creșterea TVA de la 19% la 24%. Iată că reforma fiscală asumată de Guvernul Ponta, în acord cu așteptările românilor, închide cercul măsurilor reparatorii promise. Prin scăderea TVA la 20% începând cu anul 2016, iar ulterior la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018, Guvernul stimulează în mod direct creșterea economică.
Măsura de reducere a TVA va avea un impact direct în îmbunătățirea competitivității economiei românești, fiindcă stimulează consumul, generează noi locuri de muncă, creează un climat favorabil afacerilor și extinderii investițiilor. Probabil că vor fi colegi din opoziție care vor întreba de ce scăderea TVA nu s-a materializat mai devreme. Le voi răspunde că această măsură nu putea fi lăsată la mâna hazardului, așa cum s-a practicat în trecut când TVA-ul a fost crescut, practic, peste noapte! Reducerea TVA presupune studii de impact, presupune ca țara să fie pe deplin stabilizată macroeconomic, așa cum se întâmplă acum, și implică o asumare responsabilă astfel încât tot ceea ce s-a construit în acești ultimi trei ani să nu se năruie.
Reducerea TVA cu patru puncte procentuale începând cu 1 ianuarie 2016 este așadar un nou balon de oxigen pentru economie. Însă măsura este posibilă fiindcă înregistrăm performanțe cu adevărat importante în combaterea evaziunii fiscale și pentru că parametrii macroeconomici actuali, atinși prin eforturi susținute de către Cabinetul Ponta, ne permit să operaționalizăm scăderea taxei pe valoare adăugată.
La momentul actual, cota TVA din România ne plasează pe locul 5 în UE, doar Ungaria, Danemarca, Croația și Suedia având niveluri mai mari ale aceste taxe. Odată cu 1 ianuarie 2016, aplicarea TVA de 20% va însemna revenirea la nivelul mediu al taxei, existent în Uniune. Datele statistice ne arată că majorarea TVA adoptată în 2010 a fost unul dintre vectorii care au condus la creșterea fraudei fiscale. Dacă acest indicator era de 3,4% din PIB în 2010, aceasta a ajuns la 6,3% din PIB în 2012, respectiv 5,7% în 2013.
În aceste zile, pe scena politică asistăm la un adevărat paradox. Guvernul PSD propune măsuri ce vizează tăieri de taxe și reducerea fiscalității, iar PNL, care își revendică titulatura de formațiune de dreapta, contestă reforma fiscală. Este o abordare lipsită de onestitate prin care colegii liberali se așază contra intereselor și așteptărilor românilor. Prin critici care nu au niciun temei, prin opoziție de dragul opoziției, prin susținerea unor cauze care nu pot fi
argumentate în niciun fel, colegii liberali nu vor face altceva decât să se discrediteze în fața electoratului.
Cred că a sosit timpul să renunțăm la conflictele politice artificiale și să ne concentrăm în direcția sprijinirii economiei și creșterii nivelului de trai al românilor. Reforma fiscală poate să devină motorul creșterii economice și creării de noi locuri de muncă în România, nu doar în 2016, dar și în următorii patru ani. Pe teme prioritare, conflictele și dezbaterile politicianiste, abordările populiste nu-și au locul. Când putem schimba în bine viața oamenilor, nimeni nu are dreptul să găsească subterfugii pentru a se eschiva!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.