Mircea Titus Dobre

„România se aliniază zonei euro, cu o rată a inflației pe luna septembrie de 1,1%”

Tratatul privind Uniunea Europeană, numit și Tratatul de la Maastricht, are ca principal obiectiv crearea unei uniuni economice și monetare prin îndeplinirea unui set de politici financiare în vederea adoptării și, ulterior, stabilizării monedei unice.

Criteriile general valabile includ deficitul bugetar al unei țări membre nu mai ridicat de 3% din PIB, datoria publică de maximum 60% din PIB, o rată a inflației care să nu depășească cu 1,5% media celor mai performante țări din zona euro și timp de doi ani moneda națională a statului să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% față de euro. În declarația politică de astăzi voi aduce în discuție problema inflației din prezent și voi cerceta progresele înregistrate în această direcție.

Inflația este acel dezechilibru economic al fiecărui stat, definită în mod oficial ca fiind creșterea generală a nivelului prețurilor la bunuri și servicii pe o anumită perioadă de timp.

Comparând progresele din zona euro, aflăm că în luna august a acestui an s-a depășit perioada de recesiune, având o creștere a PIB-ului cu 0,3% mai mult în trimestrul al doilea față de începutul anului, s-a înregistrat un indice al inflației de 1,6% și o monedă euro în stagnare.

În anul 2010, la nivel național, rata inflației se situa la 7,9–8% ca urmare a creșterii prețurilor la alimente, principala cauză fiind dată de majorarea taxei pe valoarea adăugată de la 19% la 24%, fapt ce s-a reflectat și în media inflației pe anii următori.

Având în vedere faptul că cele mai recente rezultate arată că în luna august a acestui an, în România, se înregistra o rată a inflației de 1,3%, iar în luna septembrie o rată anuală a inflației de 1,1%, la același nivel ca cel din zona euro și sub media din Uniunea Europeană de 1,3%, și reducerea prognozei de inflație pentru finalul acestui an la o rată de 3,1%, doresc să subliniez aici faptul că această rată este cea mai scăzută din anul 2010 până în prezent. Ne permitem să privim optimist către viitor spre o fluctuație cât mai temperată și atingerea țintelor propuse în vederea stabilizării economiei și adoptării monedei euro.

„Lupta pe frontul evaziunii fiscale”

Într-o țară în care președintele are apariții publice pentru a declara zâmbind că „la cohabitation”, ce în Franța asigură cooperarea și funcționarea instituțiilor statului, pe plaiurile românești va fi demisă din motive subiective și deloc surprinzătoare, aparatul executiv, alături de legiuitorii țarii, se luptă cu problema numărul unu a întregii Uniuni Europene, evaziunea fiscală.

La nivel european, s-a dispus impunerea unor reguli globale de natură a limita fraudele fiscale, precum transparența și renunțarea la secretul bancar, în special pentru a estompa fenomenul prin care anumite societăți sau firme plătesc impozit de 85% din câștig, iar altele, care se eschivează de la regulile fiscale, nu plătesc niciun impozit.