Alexandru Rotaru

„România și preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene”

România este stat membru al Uniunii Europene, cu drepturi și obligații, de mai bine de un deceniu, iar începând cu 1 ianuarie 2019 țara noastră va exercita pentru prima dată importanta președinție rotativă a Consiliului UE, într-un context european complex, marcat de procese importante precum: Brexit, negocierile cu privire la Cadrul financiar multianual 2021–2027, alegerile pentru Parlamentul European, precum și reflecția asupra viitorului Europei.

Mottoul propus de țara noastră este: „Coeziunea, o valoare comună europeană”. România consideră că unitatea și coeziunea sunt premisele esențiale în modelarea viitorului Uniunii Europene și în consolidarea încrederii cetățenilor în proiectul european. Astfel, este important de precizat și de constatat că, în pofida evenimentelor negative și pozitive pe care le știm și le vedem cu privire la construcția europeană, toți pașii au fost făcuți înainte și niciodată înapoi.

Despre președinție s-a discutat și continuă să se discute tot mai intens, uneori în termeni contradictorii. Realitatea este că, în ciuda discuțiilor politice și în special a declarației președintelui Klaus Iohannis, care a afirmat de multe ori faptul că România nu este pregătită să preia președinția Consiliului UE, dovedind astfel că trădează interesele naționale, la momentul actual, după ultima întâlnire care a avut loc, săptămâna trecută, la Bruxelles, putem afirma că atât Parlamentul, cât și toate structurile guvernamentale sunt cu adevărat conectate la acest subiect de maximă importanță și fac, prin profesioniștii pe care-i au în diferite sectoare, pregătirile necesare.

După cum știm, în timpul acestui mandat agenda României se va axa pe patru tematici:

1. Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate, cu câteva subteme foarte interesante privind inovarea și digitalizarea, dezvoltarea durabilă și reducerea decalajelor, competitivitate și piețe. 2. Europa siguranței, cu subtema „Securitatea internă a UE, securitatea cibernetică și viitorul spațiului de libertate, securitate și justiție”.

3 _._ Europa, actor global, cu accent în special pe politica de securitate și apărare comună.

4. Europa valorilor comune: solidaritate, coeziune, egalitate de șanse, democrație și combaterea rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului și antisemitismului.

Totuși, chiar dacă suntem pregătiți, lucrurile nu vor fi foarte simple, deoarece, ca parte a foii de parcurs pentru aceste șase luni, pe lângă programul oficial de întâlniri, președinția României la Consiliul UE va găzdui aproximativ 300 de evenimente-cheie informale. O întâlnire-reper va fi Summitul extraordinar de la Sibiu privind viitorul Europei, programat pentru 9 mai 2019, o dată simbolică pentru proiectul european și vocația sa pentru unitate. Iar o temă importantă și de maximă actualitate este reprezentată de aderarea țării noastre la spațiul Schengen. Fără doar și poate, o Românie în spațiul Schengen este în măsură să contribuie la securitatea frontierelor externe, obiectiv al Uniunii Europene!