Ion Dumitru

„România și restul lumii”

Cele mai grave probleme cu care se confruntă astăzi omenirea se pot prezenta astfel:

1. Epuizarea resurselor naturale și lipsa unei politici internaționale, coordonată de gestionarea acestora în vederea refacerii și a conservării lor;

2. Legat de primul punct, găsim în întreaga lume o preocupare redusă pentru buna gestionare a speciei umane și a acțiunilor acesteia;

3. Agresarea continuă a mediului, a biosferei de către factorul antropic, adică de către oameni, conștient sau inconștient, dar cu efecte similare în planul conservării existenței umane. Mai degrabă putem spune că oamenii își creează propriul lor mediu pentru distrugere, prin epuizarea rapidă a resurselor de energie și hrană din cauza unei concurențe interspecifice aberante. Omul vrea să devină proprietarul naturii pe care ar dori să și-o supună integral. Această lăcomie îl va pierde pentru că el însuși este un produs al naturii.

Odată izolat de natură, omul nu va fi decât un robot, care va dispărea cu timpul, putând fi ușor înlocuit de roboții electronici pe care el însuși i-a creat și care nu mai au nevoie de aer, nici de hrană, nici de apă. Nu pledez pentru o viață primitivă, dar realitatea este întotdeauna în mijlocul lucrurilor cotidiene pe care le neglijăm permanent.

Prin înmulțirea rapidă, indivizii naturali ajunși la o anumită densitate în biosferă sau într-un ecosistem, creează suficient de multe toxine și alte perturbații, care să-i creeze în mod natural condițiile pentru dispariția la fel de naturală.

Problemele mondiale sunt prezente în Europa și în România în mărimi și manifestări specifice.

România nu a fost niciodată o țară bogată, decât în resurse naturale, n-a fost niciodată o țară liniștită și nici nu va fi, în condițiile de astăzi. Au fost de vină și condițiile geopolitice și vitregia vremurilor, cum spunea un cronicar.

La români s-a dezvoltat prea mult gena răbdării și a scăpat pe lângă gena acțiunii solidare.

În România, doctrina nu mai contează, națiunea nu mai contează, cetățeanul votant nu mai contează. Se naște un mecanism infernal de manipulare a maselor, care a funcționat foarte bine în comunism, ca și în acest moment, care poate fi definit ca un „capitalism de pradă” sau de „stat”. Indivizii sunt cotați nu după nivelul de pregătire sau cunoștințe, ci după adeziunea și fidelitatea față de partid. Ceaușescu cerea indivizilor credință și supunere.

Același lucru se întâmplă și astăzi. Ceaușescu fura munca oamenilor, astăzi, actuala conducere n-are capacitatea de a metamorfoza capitalul, de a-l îmbunătăți și de a-l face să producă în favoarea întregii colectivități. Funcționează gena „nu vrem” sau așa vrea FMI?

Românii trebuie să învețe să-și aleagă liderii și să nu mai accepte să fie reprezentați de orice neavenit. Eu cred că în curând românii vor face acest lucru.