Valeriu Ștefan Zgonea

„România, sub mormane de PET-uri”

În aceste zile circulă multe vești bune menite să ne ridice moralul în condițiile actuale de recesiune. În primul rând, statul este reformat urgent prin asumarea răspunderii Guvernului, metoda „3 în 1”, ceea ce reprezintă o performanță, trebuie să recunoaștem!

A doua veste care ne bucură este că s-a inaugurat recent o bază de tratament balnear la Salina Turda. După tăierea panglicii de către ministrul turismului, ușa sălii de tratament a

fost închisă, pacienții fiind trimiși acasă. Acest „model” de inaugurare a fost lansat de premierul Emil Boc și de ministrul transporturilor, Radu Berceanu, care au tăiat panglica centurii de ocolire a municipiului Gherla pe 14 august 2009, iar după câteva zile șoseaua s-a surpat și a fost închisă!

Din rândul veștilor bune putem aminti mărirea cu 50% a salariilor angajaților din Departamentul de Control al Guvernului. Restul bugetarilor mai au de așteptat, doar suntem în plină criză economică!

Pe fondul unor discuții contradictorii privind protocolul Coaliției, jocurile politice și lupta pentru președinție, mi-am propus să vă atrag atenția asupra unei probleme mult mai prozaice, încadrată la categoria „vești rele”: România va deveni, în curând, un uriaș morman de PET-uri! Milioane de sticle de plastic sufocă munții, pădurile, câmpiile, lacurile și albiile râurilor. PET-urile se degradează în sute de ani, reprezentând una dintre cele mai mari surse de poluare.

Legislația europeană, asumată de România odată cu aderarea la Uniunea Europeană, impune o serie de măsuri ecologice pentru managementul deșeurilor. Una dintre acestea urmărește închiderea celor 265 de depozite municipale neconforme cu normele UE, până în anul 2017.

Anual, România trebuie să gestioneze, în medie, 36,7 milioane de tone de deșeuri, aproximativ 100.000 de tone de deșeuri pe zi, din care 30% sunt PET-uri. La ora actuală, doar 2% din materialele reciclabile sunt valorificate în urma colectării selective a deșeurilor, sistem care deservește o mică parte a populației și în care cetățenii nu sunt cointeresați. În acest context, ce soluții există pentru cantitatea imensă de PET-uri care s-a acumulat deja pe hectare întregi în țara noastră?

Am urmărit cu interes campania inițiată recent de cotidianul „Adevărul”, a cărei miză este implementarea la nivel național a sistemului „buy-back” de răscumpărare a PET-ului. Sistemul funcționează în Statele Unite ale Americii, în Canada, Germania, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia și în alte state. Rata de reciclare pe segmentul deșeuri din PET a crescut cu aproape 80% odată cu introducerea sistemului „buy-back”.

În urmă cu 10 ani, Germania se confrunta cu aceleași probleme ca și România, PET-urile făcând parte din peisaj. Inițial, populația a fost reticentă în privința introducerii taxei de garanție, dar în cele din urmă a acceptat această măsură. Sistemul „buy-back” se aplică din 2003 și problema poluării cu PET-uri a dispărut. Suma de 0,25 euro se plătește la cumpărarea produsului, iar la returnarea ambalajelor din plastic, cumpărătorii își primesc banii înapoi. Astăzi, circa 95% din PET-uri se întorc la magazine direct prin cumpărători.