Niculina Mocioi

„România trebuie să-și asigure în următorii ani independența energetică”

Ceea ce se întâmplă în ultimii ani, lucruri de care ne aducem aminte mai ales la debutul sezonului rece, scumpirea energiei electrice, gazelor și, indirect, a gigacaloriei, reprezintă exemple cât se poate de clare ale faptului că România este vulnerabilă din punct de vedere energetic. Această stare de fapt afectează negativ atât mediul de afaceri, unde se descurcă doar „băieții deștepți”, cât mai ales populația. Pe fondul liberalizării prețului la gaze și energie electrică, efectele sociale ale următorilor ani pot fi cu adevărat dramatice; s-ar putea ajunge la varianta în care peste jumătate din câștigul mediu net al românilor să meargă pentru plata utilităților.

De unde, în acest moment, importăm aproape 20% din energia pe care o utilizăm, mai ales gaze de la Federația Rusă, putem ajunge ca în 2030 situația să se agraveze, dependența energetică a României urmând să ajungă, dacă nu se iau măsuri, la 50%. Într-o lume în care resursele de energie încep să devină elementele după care se calculează bogăția unui stat sau, pur și simplu, pârghii geopolitice, este absolut necesar să acționăm în consecință. Iată de ce cred că situația actuală impune o reacție clară și bine orientată din partea Executivului.

Trebuie să începem să ne folosim de potențialul energetic uriaș pe care îl avem. România este singura țară din centrul și sud-estul Europei care are resurse potențiale primare foarte însemnate. Practic, noi producem petrol, gaze, energie

hidro, energie nucleară, suntem țară extractoare de cărbune, există un însemnat potențial eolian, dar și de culturi de rapiță, spre exemplu, ca să nu mai vorbim de posibila exploatare a gazelor de șist. Prin urmare, nu trebuie decât să avem o strategie eficientă de investiții pentru a asigura independența energetică a României. Eu cred că dacă există investiții însemnate în infrastructură, dacă există discuții serioase la nivelul companiilor importante, interesate de exploatarea energiei în țara noastră, începând cu Petrom și încheind cu investitorii ruși, avem marea șansă ca într-o perioadă relativ scurtă, 4–5 ani, România să devină independentă din punct de vedere energetic.

Pentru a se ajunge acolo, este evident că avem nevoie de investiții. Ele pot fi ale statului în tot ceea ce înseamnă infrastructură, dar și ale privaților, în capacitățile de exploatare. În plus, toate aceste investiții se vor transforma în contribuții nete la produsul intern brut al țării noastre.

În contextul acesta, este foarte important să fim atenți de aici înainte când vine vorba de intermediari și de firme care căpușează companiile de stat. Este important deci să eliminăm răul din rădăcină.

De asemenea, devine esențial modul în care se va gestiona situația exploatărilor din Marea Neagră.

Se vorbea de curând despre începerea exploatărilor undeva spre sfârșitul acestui deceniu, cel mai devreme în 2018. Cred că este timp suficient până atunci să rezolvăm, pe de o parte, problema redevențelor și să nu mai repetăm situații trecute și păguboase pentru țară, pe de altă parte, să verificăm foarte serios potențialul platformei continentale. Trebuie să existe dezbateri foarte serioase pe această temă la nivelul Guvernului, pentru a nu ne trezi din nou în postura celor care au câștiguri marginale de pe urma propriilor resurse.