Silviu Nicu Macovei

„Românii nu emigrează doar pentru salarii mai mari!”

V-am supus atenției de foarte multe ori problema emigrației din România, a depopulării masive a țării noastre și am vorbit despre drama copiilor rămași acasă, care au unu sau ambii părinți plecați în străinătate.

Acest fenomen al migrației forței de muncă ridică în continuare probleme din ce în ce mai complexe și solicită soluții care țin de o puternică mobilizare politică și instituțională din partea României.

Iată că un studiu realizat de Comisia Europeană în anul 2018 se apleacă nu doar asupra datelor statistice și a analizei dinamicii numărului de muncitori care părăsesc țara de origine, ci se interesează și asupra motivelor pentru care cetățenii unor state mai sărace ale UE aleg să migreze spre Occident.

În mod intuitiv și aparent, am fi tentați să considerăm rațiunile financiare și economice ca fiind primordiale în luarea deciziei de a părăsi România. Acest lucru este parțial adevărat și, din această cauză, principalele puncte ale programului de guvernare al Partidului Social Democrat au vizat creșterea salariilor românilor. Din acest punct de vedere, PSD și-a asumat o serie de reforme care au condus la o creștere spectaculoasă a veniturilor în România, astfel încât, la acest moment, în multe domenii de activitate raportul dintre câștiguri și costul vieții să fie comparabil cu cel din multe alte țări UE.

Totuși studiul despre care am amintit anterior aduce în prim-plan și o serie de cauze care de multe ori surclasează simpla nevoie de câștiguri bănești mai mari. Studiul european concluzionează că emigranții, în special cei cu abilități, părăsesc țările care au instituții slabe. Fie că vorbim despre instituțiile medicale și calitatea serviciilor sanitare, fie că vorbim despre educație sau, mai ales, despre birocrație și relația cu autoritățile, calitatea instituțională din țara noastră reprezintă unul dintre motivele care contribuie la decizia multor români să părăsească țara natală.

Mai mult, s-a constatat că evaluarea calității instituționale de către cetățeni conturează în general satisfacția vieții și așteptările despre perspectivele economice individuale, iar aceste aspecte pot influența intențiile de a se muta într-o altă țară, formând astfel decizia finală privind migrația.

Iată că abordarea simplistă precum „românii pleacă din țară fiindcă afară sunt mai mari salariile” este complet dăunătoare pentru conturarea de strategii eficiente în a-i convinge pe cei plecați că merită să se întoarcă în România să-și construiască un viitor. Trebuie să luăm în considerare, pe lângă creșterea veniturilor, investițiile financiare și dezvoltarea de strategii pentru întărirea instituțiilor statului și, poate, în primul rând, facilitarea unei relații decente, moderne, prietenoase între instituții și cetățean!