Dorel Covaci

„Românii ortodocși din afara granițelor”

Pentru frații români din diaspora, deschiderea porților de colaborare cu țara-mamă și extinderea dialogului românoromân reprezintă șansa principală pentru păstrarea identității etnice. Acest obiectiv poate fi atins doar dacă România va răspunde solicitărilor care vizează aspectele reale ale comunităților românești, așa cum sunt ele percepute de către membrii săi.

Dat fiind că zona pe care o reprezint, județul Timiș, se învecinează cu Ungaria și Serbia, precum și datorită colaborării strânse cu românii stabiliți dincolo de granițele României pe tot parcursul celor 18 ani de mandat de primar al orașului Făget, voi fi mesagerul problemelor cu care se confruntă aceste comunități și, în particular, cele ale bisericilor ortodoxe românești de acolo.

Situația minorităților românești din Ungaria și Serbia nu e comparabilă cu aceea a minorităților maghiare și sârbe din România. De-a lungul istoriei, statul român i-a ignorat aproape total pe românii stabiliți în aceste țări, iar supraviețuirea acestei etnii poate fi considerată un adevărat miracol, românii fiind afectați în mare parte de un dur proces de asimilare.

Conștiința le-a rămas de români, dar limba nu o mai stăpânesc. Pentru mulți, limba română trebuie reînvățată așa cum se învață o limbă străină, deși inimile bat românește, iar sufletele acestor frați ai noștri vibrează alături de patriamamă. Românii din Ungaria și Serbia merită, din partea României, mai mult decât rolul de a deveni reper și monedă de schimb în ceea ce privește sprijinul constant și consistent pe care Ungaria și Serbia îl acordă etnicilor săi, minorități în România. Ei nu își doresc decât o înțelegere reală a adevăratelor probleme cu care se confruntă acolo.

Consider că trebuie să acordăm mai mult sprijin comunităților de români, iar statul, instituțiile de reprezentare și misiunile diplomatice să fie orientate spre un lobby puternic pe lângă țările adoptive, pentru alocarea în programa școlară a unui număr corespunzător de ore pentru studierea, învățarea, prezervarea limbii materne, a istoriei, culturii, civilizației proprii, acordarea dreptului de a construi biserici ortodoxe române etc. Fiecare minoritate trebuie să fie o punte de comunicare și să știe să-și păstreze identitatea, iar statul e dator să o ajute să-și afirme această identitate. Dintre dorințele românilor, ce ar putea primi ecou din partea statului român, voi enumera:

– sprijin în domeniul cultural și religios;

– înființarea unor tabere de tineret pentru învățarea limbii române (orașul Făget s-a implicat intens în timpul mandatelor mele de primar în acțiuni de cooperare transfrontalieră, în consolidarea legăturilor durabile de prietenie între comunitățile înfrățite, în organizarea de vizite de documentare etc.);

– organizarea de manifestări culturale în oglindă (România – Serbia, România – Ungaria);