Filip Georgescu

Românii trec drept cei mai săraci, drept cei mai oropsiți și cei mai nefericiți oameni de pe pământ. Milioane de oameni din această țară bogată nu mai au ce pune pe masă, nu se mai ajung de la o lună la alta cu veniturile derizorii pe care le realizează din muncă, cea mai mare parte a populației

trăiește sub spectrul apăsător al grijii zilei de mâine. Foarte mulți români nu mai au speranțe, ci doar spaime.

Din ce în ce mai mulți concetățeni de-ai noștri pribegesc prin alte țări pentru a-și câștiga existența, și chiar dacă le este greu printre străini, destui dintre ei refuză să se mai reîntoarcă la vatra natală, unde nu-i așteaptă decât șomajul, neajunsurile, lipsa tot mai acută a asistenței medicale, școlarizare tot mai costisitoare și ineficientă, o fiscalitate excesivă și nedreptăți la tot pasul.

În multe județe un loc de muncă este asaltat de 80–100 de disponibilizați, iar cel care are șansa să-l obțină este nevoit să accepte un salariu de 8–10 ori mai mic decât în țările comunitare din Occident.

Pe de altă parte, în România există o mare discrepanță între veniturile realizate de diferite categorii de oameni. Vom aminti doar un caz, care este extrem de ilustrativ. În 2010, un număr de 47 de persoane fizice au realizat din transferul titlurilor de valoare, din avocatură și din alte servicii oferite unor societăți venituri însumând 38 de milioane de euro, adică tot atât cât ar fi obținut din salariile lor peste 11.300 de cadre didactice.

Din cauza nivelului extrem de redus al salariului pe care-l primește, un român trebuie să muncească astăzi în țară 20 de minute pentru a-și asigura un kilogram de cartofi, o oră și douăzeci de minute pentru un kilogram de carne de pui, o oră și patruzeci de minute pentru un kilogram de brânză, cinci ore și patruzeci de minute pentru plata energiei electrice, iar pentru a-și achita întreținerea trebuie să muncească peste 29 de ore (nu știm cât va trebui să muncească pentru întreținerea de la iarnă, în condițiile în care statul nu mai acceptă subvenții pentru încălzire).

Tot în acest context, șase regiuni din România, înglobând 29 de județe, figurează în rândul celor mai sărace 20 de regiuni ale Uniunii Europene. Două treimi dintre români spun că s-au descurcat greu cu banii în primul semestru al acestui an, afirmând că sunt mai săraci decât în 2010. Așa cum arată un recent sondaj, peste 80% din români sunt afectați de criza economică, flagel care va mai dura doi-trei ani, întrucât țara noastră va înregistra în acest an o creștere economică de 1,5%, mult mai mică în comparație cu celelalte țări membre ale UE din Europa de Est.

În mai toate privințele suntem codașii Europei. În ultimele 12 luni, România a înregistrat cel mai ridicat indice de creștere a prețurilor (7,6%), în timp ce în Suedia a fost de 1,6%, iar în Olanda și Cehia de 1,9%. Suntem campionii Europei în ce privește rata ridicată a inflației, repetenții continentului la capitolul accesării fondurilor comunitare (doar 7%). Deținem, de asemenea, trista întâietate la capitolul mortalitate generală și am intrat în Cartea recordurilor cu promovabilitatea la bacalaureat (circa 45%).