„Roșia Montană – între exploatarea eficientă în cunoștință de cauză și respectarea legislației interne”
Așa cum am mai afirmat și cu altă ocazie, în vederea identificării celor mai bune căi de rezolvare a subiectului exploatării zonei Roșia Montană, consider că se impun, ca o necesitate, efectuarea unor prospecțiuni actualizate în respectivul perimetru, sub o atentă supraveghere a statului român, prin comisii de specialitate, fiind poate chiar necesară și o contraexpertiză cu specialiști internaționali în domeniu, neutri față de Compania Gabriel Resources. Rezultatele acestor prospecțiuni vor putea crea o bază de date în ceea ce privește cantitatea reală și tipurile de minereuri prezente, care va servi la adoptarea unei politici de eficiență în exploatare.
Totodată, este necesară adoptarea unei propuneri legislative care să reglementeze procedurile de extragere și de utilizare a resurselor. Dat fiind faptul că în România și-au manifestat interesul pentru exploatare mai multe companii străine care dețin informații despre bogățiile subsolului, acest lucru dovedește că în țara noastră există resurse valoroase și că informațiile care au dus în trecut la închiderea minelor pe motivul că sunt neprofitabile nu au fost reale.
Se impune, așadar, conceperea și dezvoltarea unei gândiri strategice, bazate pe o logică economică, în scopul păstrării, a exploatării corecte și doar din partea statului român a zăcămintelor aflate în subsolurile țării. Trebuie să evităm pierderea definitivă a potențialelor moșteniri ale generațiilor viitoare, prin exploatarea cu caracter intern a resurselor naturale și fără implicarea intermediarilor străini. În viitorul apropiat, țările care vor transforma resursele minerale în produse industriale finite, cu valori deosebit de mari, vor avea un avantaj, iar România se va putea bucura de
beneficiile bogățiilor subsolului, devenind un pion important la masa țărilor deținătoare de minereuri importante, conform părerii economistului Mircea Coșea.
Exploatarea resurselor de la Roșia Montană este absolut necesară țării noastre, efectul maxim din punct de vedere economic putând fi obținut prin extragerea și folosirea minereurilor rare fără așa-zisul profesionalism al mijlocitorilor străini. Rolul statului ar trebui să fie covârșitor în exploatarea resurselor minerale, acesta fiind obligat să apere interesele statale printr-o gândire strategică.
Raportându-ne la legea de bază a țării, respectiv Constituția României, consider că trebuie respectate cu strictețe dispozițiile articolului 135 privind economia. Astfel, la punctul 2 litera b) al articolului sus-menționat este prevăzută garantarea și asigurarea din partea statului a protejării intereselor naționale în activitatea economică. În acest sens, litera c) vine ca o completare a literei b), stabilind asigurarea și stimularea cercetării științifice și tehnologice naționale și asigurarea exploatării resurselor naturale, numai în concordanță cu interesul național, conform prevederilor literei d).
Pentru a putea fi protejată și proprietatea publică, legiuitorul, prin intermediului articolului 136 din Constituție, a garantat-o și a ocrotit-o prin lege, stabilind și care sunt bogățiile României, primele dintre acestea fiind cele ale subsolului, care fac obiectul exclusiv al proprietății publice.
Subiectul supus mediatizării de câteva săptămâni bune este cel al exploatării minereurilor din Munții Apuseni, mai precis din zona Roșia Montană. Raportându-ne la stabilitatea economică a României, aspect aflat în strânsă legătură cu siguranța națională a statului, ar fi de apreciat ca orice discuții și studii de specialitate privind exploatarea bogățiilor subsolului să fie tratate în concordanță cu legislația de bază a țării noastre.
Proiectul propus de Compania Roșia Montană Gold Corporation presupune prelucrarea prin cianurare globală a unei cantități de peste 200 de milioane de tone de rocă măcinată. Conform diferitelor studii emise de specialiști români și postate pe site-uri de specialitate, și nu numai, în zona Roșia Montană se estimează că s-ar afla anumite cantități de resurse naturale, iar după extragere ar rezulta aproximativ 300 tone de aur, 2.340 tone argint, 500.000 tone de vanadiu, 1.000.000 tone de arsen, 200.000 tone de titan, 200 tone de molibden, 600 tone de nichel, 1.000 tone de crom, 600 tone de cobalt, 60.000 tone de galiu și 4.000 tone de germaniu. Printr-un simplu calcul, cele aproximativ 300 de tone de aur, raportate la prețul mediu al gramului de aur din luna noiembrie 2013, respectiv 137 lei/gram, ar valora 41 miliarde lei, aproximativ 9,11 miliarde euro.
Totodată, după numeroase studii aprofundate, se afirmă că doar la cariera Cetate se află aproximativ 161 tone de telur, 49 tone de germaniu, 172 tone de selen, 116 tone de tantal, 777 tone de taliu, 1.220 tone de stibiu, 29.763 tone de zinc și 129 milioane tone de feldspat potasic. Ultima dintre aceste resurse mai este cunoscută și sub denumirea de caolinit, mineral folosit în industria porțelanului, a vopselelor, a producției de materiale plastice și în fabricarea hârtiei. Mai este folosit pe scară largă și la apretarea fibrelor textile sau la fabricarea cărămizilor refractare.
Conform site-ului green-report.ro, care aduce în discuție declarațiile făcute la Bruxelles de către europarlamentarul român Victor Boștinaru în cadrul dezbaterii de la sediul Parlamentului European pe tema exploatării de la Roșia Montană, în cazul exploatării prin cianurare prin metoda propusă de Gold Corporation, niciun alt element identificat
dintre cele prezente în zăcămintele Munților Apuseni nu va mai putea fi recuperat în urma acestei tehnici. Dezbaterile au mai specificat și că, în cazul extracției prin cianură integrantă, eficiența acesteia este de aproximativ 80% pentru aur și 61% pentru argint, dar s-ar putea stopa sau întârzia accesul, fără a mai putea fi exploatate, la cantități uriașe de alte minereuri, prin tratarea cu cianuri a întregii mase de steril.
Afirmațiile expuse de către site-ul amintit nu sunt deloc reale, deoarece orice element poate fi recuperat și exploatat din minereul rezultat, prin metode chimico-metalurgice specifice, în mediu umed, în mediu uscat și prin ardere sau topire.
Prin diferite apariții în mass-media, Ștefan Marincea, directorul Institutului Geologic Român, a prezentat o metodă alternativă de exploatare a zăcămintelor de aur și argint, respectiv flotația prin cianurare în ultimul stadiu de producție, care ar reduce considerabil gradul de impregnare cu cianuri a întregii cantități de rocă, și astfel randamentul extragerii și a celorlalte resurse naturale va fi considerabil crescut. În Norvegia și Finlanda se folosește această metodă, dar pe cantități mici de minereu, pietrișul fiind îndepărtat înainte fără intermediul cianurilor, prin spălare. Față de o posibilă adoptare a acestei variante de exploatare, Ștefan Marincea afirmă că suprafața bazinului de decantare s-ar reduce de la 363 de hectare la aproximativ 13 hectare, conform site-ului vice.com, dar ar crește semnificativ costurile, iar timpul de exploatare ar crește de la 15–16 ani până la 50–60 de ani.
Concluzia care se poate desprinde din acest punct de vedere este că, după extragerea de aur și argint prin cianurare, accesul la celelalte substanțe poate fi îngreunat, deoarece o cantitate mare de steril va fi impregnat cu cianură. Cu o flotație avansată, randamentul extragerii de alte minereuri va crește, reducând astfel costurile de acces la acestea, fără a mai fi necesară o neutralizare a cianurilor aplicată întregii cantități de minereu.
Punctul de vedere al specialistului Aurel Sântimbreanu, fostul șef al exploatării miniere de stat de la Roșia Montană, care afirmă că deține informații în detaliu privind zăcămintele din perimetrul minier, este că în zăcămintele mai sus amintite se află o cantitate de germaniu de 12 ori mai mare decât cea a aurului. Acesta are proprietăți semiconductoare, folosit la detectoare deosebit de sensibile în infraroșu, în compoziția lentilelor microscopice și în compoziția lentilelor camerelor foto și video.
De asemenea, molibdenul este utilizat pe scară largă pentru creșterea durității și a elasticității oțelului, mai ales în compoziția aliajelor folosite la fabricarea avioanelor și a rachetelor, în energia nucleară, dar și ca un catalizator în procesul de rafinare a petrolului; vanadiul este utilizat în vederea obținerii de oțeluri speciale folosite la utilajele de mare viteză, iar la nivel industrial este folosit un compus al acestuia, respectiv pentaoxidul de vanadiu, utilizat cu rol catalizator în procesul de producere a acidului sulfuric; titanul se folosește în industria aeronautică, navală, spațială și militară, iar în aliaje cu alte metale este folosit pentru o gamă largă de componente, cum sunt pereții rezistenți la foc, trenurile de aterizare și sistemele hidraulice, schimbătoare de căldură din industria chimică și petrochimică etc.; nichelul este utilizat pentru creșterea caracteristicilor mecanice ale oțelului, precum și a rezistenței acestuia la coroziune; cobaltul se utilizează în fabricarea magneților, datorită proprietăților sale feromagnetice și, nu în ultimul rând, arseniul este utilizat în industria laserelor și în industria pirotehnică.
Conform afirmațiilor aceluiași specialist, cel mai important zăcământ al solului din Apuseni este galiul. Se estimează, potrivit site-ului webperiodic table of the elements, că în întreaga lume se produc anual 30 de tone de galiu, iar din exploatarea de la Roșia Montană s-ar putea asigura în următorii ani consumul de galiu la nivel mondial. Este utilizat pe scară largă la fabricarea oglinzilor, a circuitelor integrate, mai ales diode laser, și poate converti energia electrică în lumină prin diode emițătoare LED pentru afișaj electronic.
Una dintre importantele resurse ale zonei, conform studiilor specialiștilor geologi, este telurul, un semimetal rar de o valoare deosebită, zăcămintele de telur însoțind aurul și argintul în stare brută. Pe plan mondial, telurul este folosit în tehnologia de vârf, de la bombe atomice la celulele fotovoltaice care alimentează navele spațiale.
Pentru considerentele expuse mai sus, consider că ar fi păcat ca România să irosească aceste cantități semnificative de minereuri tot mai des folosite în cadrul noilor dezvoltări ale tehnicii și electronicii. În varianta în care pe viitor vor apărea și alte tehnologii mai puțin nocive și costisitoare, statul român are obligativitatea să urmărească în plan internațional posibile apariții ale unor noi metode de exploatare, în vederea punerii în valoare a bogățiilor pe care le deținem.
Oricare ar fi metoda aleasă de exploatare a zăcămintelor, aceasta trebuie aplicată în concordanță cu aplicarea metodelor de rezolvare a poluării din zona Roșia Montană. Aducând păreri pro și contra exploatării cu cianuri, experții au găsit un numitor comun, prin faptul că, spre deosebire de alte substanțe, cianura se neutralizează cel mai ușor, neutralizarea realizându-se cu hipoclorit de sodiu (înălbitor) sau cu amestec de var cloros și var stins. Produsele rezultate în urma neutralizării cianurilor sunt azotul, bicarbonatul de sodiu și sarea de bucătărie, elemente care pot fi folosite în scopul realizării de beneficii economice. Astfel, ori de câte ori se pune problema exploatării cu cianuri, trebuie avut în vedere că acest procedeu este cel mai puțin toxic și cel mai eficient dintre cele cunoscute până la acest moment.
Se impune, așadar, identificarea unor metode și tehnici de exploatare a minereurilor aflate în zona Roșia Montană pentru utilizarea internă a acestora, în scopul dezvoltării economice a României, în concordanță cu respectarea normelor de protecție a mediului. Pentru ca toate aceste condiții să ofere un rezultat pozitiv, reiterez necesitatea unor studii de specialitate și identificarea unor tehnologii moderne de extracție, sub atenta supraveghere a statului.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.