Mircia Giurgiu

„Roșia Montană – un patrimoniu național devalizat”

Potrivit specialiștilor, zăcământul de la Roșia Montană conține peste 800 tone aur, peste 2.000 tone argint și numeroase metale rare, inclusiv o mare cantitate de uraniu. Valoarea zăcământului depășește 50 miliarde euro. Această uriașă bogăție a poporului român a fost dată.

Pentru salvarea și protejarea Roșiei Montane, toate instituțiile statului român trebuie să facă urgent toate demersurile la UNESCO pentru ca vestigiile arheologice, inclusiv sutele de kilometri de galerii din vremea dacilor și romanilor, să fie declarate monumente și să fie protejate de UNESCO. În acest sens, statul român trebuie să fie sprijinit de către organizații neguvernamentale preocupate de protecția mediului și de alte ONG-uri, precum și de parlamentari, mai ales din colegiile uninominale din zona Munților Apuseni, prin inițierea unui proiect vizând obligarea Guvernului de a solicita ca Roșia Montană să fie declarată monument UNESCO.

Proiectul firmei Roșia Montană Gold Corporation prevede ca pentru exploatarea rapidă a aurului, argintului și metalelor rare de la Roșia Montană să se folosească 150 milioane kg dinamită și 200 milioane kg cianură. Proiectul vizează o exploatare de suprafață, după ce vor fi dinamitate 9 biserici, 8 cimitire, zeci de case monumente istorice, sute de case și terenuri proprietate privată, vestigii arheologice unice în lume și sutele de kilometri de galerii, foarte multe din perioada dacilor și romanilor. În Spania, galeriile de unde s-a exploatat aurul sunt vizitate anual de peste 100.000 de turiști. În România, s-a plănuit dinamitarea celor mai lungi și frumoase galerii din Europa, cele de la Roșia Montană. Tot aici se urmărește, pe lângă jefuirea bogățiilor naturale, să fie distrusă identitatea noastră istorică, să fie pulverizate prin dinamitare toate dovezile referitoare la poporul primordial de pe pământ.

La începutul lunii noiembrie 2009 am solicitat Ministerului Culturii, printr-o interpelare, să îmi prezinte un raport arheologic referitor la patrimoniul național Roșia Montană. Mi s-a răspuns că sunt invitat să consult cele 19 bibliorafturi care conțin diferite rapoarte ale cercetării arheologice efectuate. Consider că adresa Ministerului Culturii a fost formulată tendențios și sunt de părere că specialiștii din

minister ar fi putut redacta un raport unitar, pe care încă îl mai aștept, cu privire la cercetările derulate la Roșia Montană.