Neviser Zaharcu

„Să facem front comun pentru stoparea scăderii natalității!”

Una dintre preocupările actuale ale Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților și implicit a mea este identificarea celor mai reușite soluții pentru a rezolva problemele acute generate de situația dramatică a natalității și a mortalității infantile din România. Membrii comisiei au ajuns la un consens asupra faptului că avem nevoie de strategii adecvate și clarificări generatoare de politici publice în legătură cu evoluția îngrijorătoare a natalității din țara noastră, care s-a înjumătățit în ultimii 25 de ani.

Estimările sociologice confirmă că, în cazul continuării declinului natalității, populația României va scădea la aproximativ 15 milioane de oameni în anul 2050, fapt ce va avea efecte nefaste pentru viitorul țării. În consecință, s-a luat decizia unanimă de a se organiza o dezbatere amplă, în cadrul comisiei parlamentare de specialitate, unde să fie invitate toate instituțiile, asociațiile și celelalte organisme implicate în bunul mers al sănătății românești, pentru a se găsi remediile potrivite reglementării acestei stări de fapt, atât din punct de vedere legislativ, cât și executiv. La discuții vor participa reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Colegiului Medicilor, CNAS, Asociației Medicilor de Familie, Asociației Medicilor Pediatri, dar și ai ONG-urilor de profil.

Este o realitate faptul că demografia a scăzut dramatic în ultimii 10-15 ani, iar în prezent există comunități în care numărul copiilor a scăzut atât de mult, încât este extrem de costisitor să îți imaginezi că se poate susține o educație de calitate, în comunitățile în care sunt foarte puțini copii. Statisticile indică că, de la 2,2 copii la o femeie în 1989, valoare cu puțin superioară celei necesare unei înlocuiri simple a generațiilor, rata fertilității totale a coborât la doar 1,3 copii la o femeie în anul 1995 și s-a menținut cu ușoare variații la acest nivel până în anul 2010. În aceste condiții, soluțiile așteptate din partea statului sunt multiple, dar, în opinia mea, nu trebuie să ne raportăm doar la creșterea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului.

Personal, am propus că, pe lângă deciziile instituționale privind încurajarea tuturor mecanismelor aferente creșterii natalității, este imperios necesar să îmbunătățim situația medicilor pediatri și neonatologi prin acordarea unor sporuri salariale care să-i determine nu numai să rămână în sistemul de stat, ci și să aleagă această specializare dificilă în timpul facultății. Statul trebuie să conștientizeze faptul că este mult mai dificil de îngrijit și tratat un copil cu probleme decât un adult, iar stimularea medicilor pediatri și neonatologi trebuie inițiată încă din timpul rezidențiatului, pentru a determina opțiunea viitorilor medici pentru aceste specializări deficitare.

În paralel, consider că statul trebuie să dinamizeze măsurile îndreptate spre sprijinirea tinerilor, atât de a-și întemeia o familie, cât și de a avea copii. Avem nevoie de creșterea natalității și a sporului natural, de reconfigurarea pozitivă a demografiei, de măsuri stimulative pentru menținerea tinerilor în țară. Aceste deziderate pot fi atinse prin majorarea implementării politicilor și măsurilor guvernamentale existente, mă refer la asigurarea unui număr îndestulător de locuri de muncă, precum și prin accesarea mai consistentă a programelor „Prima casă” și „Prima mașină”.