Avem multe dezbateri în plenul Parlamentului pentru diferite proiecte aflate pe ordinea de zi. Unele luări de cuvânt sunt bine-venite, în sprijinul rezolvării problemelor prin actele normative, altele, din păcate, nu au drept scop decât sabotarea inițiativelor și tensionarea atmosferei.
Sunt colegi parlamentari care, de dragul de a se afla la tribună și având o stimă și o încredere de sine considerabile, s-au obișnuit să împroaște cu noroi în stânga și-n dreapta, creând un spectacol jenant și aducând un prejudiciu de imagine atât instituției, cât și, indirect, lor înșiși.
Din nefericire, dialogul și dezbaterea democratică asupra proiectelor de lege între reprezentanții guvernării și opoziției fac ca anumite proiecte de lege bune să nu fie trecute în Parlament, cu repercusiuni asupra imaginii de ansamblu a instituției. Exacerbarea acestor aspecte negative de către presă sporește percepția negativă a opiniei publice asupra instituției și membrilor săi.
Dacă proiectele de lege și alte teme majore și importante pentru cetățeni ar fi abordate cu responsabilitate de grupurile parlamentare, fără orgolii și populism ieftin, toate părțile ar fi în avantaj.
Acum, în preajma sfintelor sărbători pascale, când smerenia, cumpătarea, buna-cuviință și milostenia trebuie să îmbrace sufletul fiecărui creștin, ar fi de dorit ca această atmosferă să se regăsească și în Parlamentul României. Percepția opiniei publice asupra instituției și asupra parlamentarilor poate fi îmbunătățită dacă și noi vom încerca să facem legi cu grijă față de oameni și frică de Dumnezeu.
Urez tuturor creștinilor „Sărbători fericite!”, cu bucurii, împliniri și iubire față de semenii noștri! Învierea Domnului Iisus Hristos să ne călăuzească drumul spre desăvârșire sufletească, apropiindu-ne de sfintele valori creștine!
*
„Reabilitarea bisericilor de lemn din Țara Făgetului”
Bisericile de lemn din țara noastră constituie un patrimoniu de o valoare inestimabilă, pe plan național și internațional. Ele sunt documente palpabile și grăitoare
ale realităților istorice, culturale și sociale ale regiunii în care se regăsesc. Până la începutul secolului al XX-lea, românii și-au manifestat spiritul creator utilizând lemnul, într-o bogăție de simboluri și forme de un înalt rafinament, iar construirea bisericilor de lemn a devenit o culme a exprimării talentului poporului român.
Bisericile de lemn din România sunt adevărate tezaure de cultură românească, care păstrează o artă constructivă sacrală, cu rădăcini adânci în istoria poporului român.
Construcții unicat, rarisime sau reprezentative pentru un anumit ansamblu de lăcașuri se regăsesc în toate zonele țării și, uneori, în cele mai neașteptate locuri. Din acest motiv, identificarea, documentarea și conservarea bisericilor de lemn reprezintă o temă importantă de cercetare și practică științifică. Dispariția sau distrugerea acestor monumente de arhitectură izolate sau anonime constituie o breșă imensă în întreg ansamblul arhitectonic din care fac parte, dar și o pierdere enormă, rămasă nedescoperită, pentru cultura românească.
În jurul bisericilor de lemn s-au constituit comunitățile creștine din sate și târguri, dar și primele așezăminte monahale, singurele centre de cultură ale secolelor trecute.
În România se păstrează în jur de 1.440 de biserici de lemn, construite înainte de 1918, din nefericire întreținute și puse în valoare la modul superficial. Aproximativ 650 dintre ele se află în Transilvania și Banat (jumătate din numărul celor existente după Primul Război Mondial), peste 490 în Oltenia, Muntenia și Dobrogea și mai mult de 300 în Moldova.
În 1999, 8 biserici de lemn din Maramureș au fost selectate pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.
Multe biserici de lemn păstrează obiecte și inscripții care, luate împreună, creează o adevărată arhivă a satelor românești.
În majoritatea bisericilor de lemn se țin slujbe și astăzi și tot de existența lor se leagă și păstrarea unor obiceiuri și tradiții străvechi.
Astăzi mă voi opri cu precădere la prezentarea celor 17 biserici de lemn din Timiș, din zona Făgetului. Acestea au o arhitectură aparte; nu seamănă cu cele din Transilvania sau cu cele din restul țării, poate și pentru că istoria Banatului a fost diferită de cea a celorlalte regiuni ale țării. Ele păstrează scrierile cu litere chirilice.
Cele 17 biserici de lemn din Țara Făgetului au o notă comună, dată de materialul din care sunt ridicate, tehnica de construcție și desfășurarea planimetrică. Cele mai multe au hramul Cuvioasa Parascheva.
De regulă, bisericile au fost înălțate în centrul așezării, adeseori pe un loc mai înalt, ferit de inundații, iar în jurul lor s-a înființat cimitirul.
Deși multe dintre biserici sunt monumente istorice de categoria A, ele se află în afara circuitelor turistice, tocmai din cauza lipsei infrastructurii: drumuri, puncte de cazare, trasee marcate etc.
În această direcție, Direcția Silvică Timiș a lucrat la reabilitarea prin fonduri europene a unui drum forestier, care va deschide un circuit turistic nou, de aproape 50 km, în frumoasa Țară a Făgetului. Pe întinderea acestuia se regăsesc pensiuni, biserici de lemn și alte monumente istorice, dar și peisaje superbe.
Această salbă de monumente unice necesită, multe dintre ele, o restaurare temeinică și urgentă, prin lucrări de consolidare a structurii de rezistență, a acoperișurilor și prin
recondiționarea picturii interioare, în principal datând din secolul al XVIII-lea.
Piatra mai poate aștepta, dar lemnul nu, unele dintre aceste nestemate neprețuite ale arhitecturii populare religioase fiind în prag de prăbușire.
Din nefericire, tocmai în postul Sfintelor Paști, Biserica de lemn din Povergina, construită în 1782, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, a căzut pradă flăcărilor lăsate nesupravegheate de localnicii care curățau miriștile.
Restaurate și puse în valoare, bisericile de lemn din Țara Făgetului, obiective importante din patrimoniul istoric, cultural și religios național, pot constitui o veritabilă atracție locală și pot intra în circuitul turistic religios.
*
„Măsura reducerii TVA la 9% pentru unele produse”
Începând cu luna iunie a acestui an, Guvernul Ponta va aplica măsura reducerii TVA la 9% pentru toate produsele agroalimentare, fără diferențieri, băuturi nealcoolice și servicii de alimentație publică. Totodată, Guvernul își menține intenția de a reduce cota standard de TVA la 20% din luna ianuarie a anului viitor, în contextul în care încasările bugetare din primul trimestru al acestui an au fost cu 5 miliarde lei în plus față de primul trimestru al anului trecut. Astfel, măsura nu va afecta stabilitatea finanțelor publice, consimțită de pactul fiscal.
Inițial au fost discuții despre posibilitatea implementării măsurii de reducere a TVA la 9% pentru produsele mai sus menționate _versus_ reducerea impozitului pe venit/reducerea contribuțiilor sociale, mai exact, care din cele două variante contribuie mai semnificativ la creșterea puterii de cumpărare a populației, are impact macroeconomic mai mare de redresare a cererii interne și determină reducerea inegalităților sociale într-o măsură mai mare. În urma analizelor, s-a optat pentru prima variantă, întrucât generează o reducere a ponderii fiscalității în veniturile gospodăriilor cu veniturile cele mai mici de 9,9% și de 0,7% pentru gospodăriile cu cele mai mari venituri.
Cei care vor beneficia cel mai mult de această măsură vor fi persoanele cu salarii reduse, pensionarii, lucrătorii pe cont propriu, agricultorii și șomerii, adică 66% din populația totală. Estimările au arătat că o eventuală reducere a impozitelor directe ar putea determina creșterea aproape exclusivă a veniturilor salariaților și pensionarilor cu venituri mari și nu i-ar influența pozitiv pe cei cu venituri mici și nici șomerii, agricultorii, lucrătorii pe cont propriu. În ceea ce privește reducerea taxării muncii (CAS), o reducere a nivelului contribuțiilor sociale ar determina un nivel mai redus al pensiilor viitoare, potrivit principiului contributivității, iar, potrivit principiului solidarității, o eventuală reducere nu ar fi putut fi diferențiată în funcție de venitul plătitorului.
Recenta reducere a contribuțiilor sociale la angajator cu 5 procente, majorarea salariului minim de la 900 la 975 lei, din 1 ianuarie 2015, și apoi la 1.050, din iulie 2015, coroborate cu reducerea TVA la alimente reprezintă pași importanți în direcția bună.
În timp ce reducerea cotei CAS asigură o gură bună de oxigen pentru firme, ce își pot folosi surplusul financiar pentru investiții și crearea de locuri de muncă sau majorarea salariilor, reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice va crește puterea de cumpărare a populației, prin reducerea prețurilor de pe piață, și va avea un impact macroeconomic general favorabil. Efectul de multiplicare în economie va fi mai ridicat, prin creșterea puterii de cumpărare a celor cu
venituri reduse și medii, comparativ cu relaxarea fiscală, care are impact, în special, asupra celor cu venituri ridicate.
Măsura are un puternic caracter de echitate, pe când modificările asupra impozitului pe venit nu ar fi avut niciun efect de reducere a inegalităților sociale.
Se preconizează, de asemenea, că reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice va crea premisele favorabile pentru reducerea evaziunii fiscale, odată ce rata de colectare a TVA în România este de numai 55%, față de o medie europeană de 85%.
Totodată, reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice este o măsură care va proteja și încuraja producția internă, mai ales în domeniile agricultură și industrie alimentară.
Potrivit Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), retailerii au primit de-a lungul timpului semnale din partea consumatorilor că majorarea TVA a fost cea mai mare greșeală economică a unui guvern din ultimii 20 de ani. AMRCR consideră că reducerea TVA trebuie să ajungă imediat în buzunarul consumatorului, iar membrii asociației și-au manifestat disponibilitatea de a transfera această reducere în prețul final al produselor. Producătorii care nu se vor conforma reducerii de preț se vor autoexclude de pe piață.
Estimările arată un impact bugetar al reducerii TVA la 9% pentru produsele agroalimentare, băuturi nealcoolice și serviciile de alimentație publică de 18,25 miliarde lei cumulat până în 2018, ca urmare a efectelor de multiplicare economică, transpuse în creșterea investițiilor și a locurilor de muncă. Prin valorificarea de către sectorul privat a resurselor financiare obținute se vor obține venituri suplimentare de 1 miliard de lei în 2015 și în jur de 1,8 miliarde lei în 2016–2018.
TVA de 9% pentru produsele agroalimentare, băuturi nealcoolice și serviciile de alimentație publică este o parte pe care orice comerciant cinstit poate să o plătească și să rămână, în același timp, competitiv pe piață.
Consider că este o măsură foarte bună, care face parte dintr-un program potrivit aplicat de Guvernul Ponta de stimulare a consumului și relansare a economiei, dar și un pas important în lupta cu evaziunea fiscală.
Reducerea TVA la 9% trebuie să se vadă în prețurile alimentelor, care au scăzut și vor scădea și mai mult, și să se regăsească pe tot lanțul, de la produse, servicii, restaurante.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.