Laurențiu Țigăeru-Roșca

„Să luptăm cu toate forțele împotriva corupției!”

Mă aflu astăzi la tribuna Parlamentului ca să-i condamn ferm pe toți aceia care au cerut voturile cetățenilor pentru a ajunge în funcții de conducere ale statului pentru ca, mai apoi, să ducă bătălii grele împotriva justiției și a libertății presei și să uite principalul obiectiv pe care și l-au asumat în fața cetățenilor: un trai mai bun.

Vineri, asistentul secretarului de stat al Statelor Unite ale Americii, Victoria Nuland, declara că Statele Unite își vor intensifica activitățile în regiune, „pentru a ajuta țările să promoveze o guvernare curată și responsabilă, o societate civilă activă și liberă, o presă independentă și pentru a ajuta guvernele și cetățenii în eforturile lor de a expune și elimina corupția oriunde s-ar ascunde”. La câteva zile după, ambasadorul Marii Britanii în România, Excelența Sa domnul Martin Harris, declara că „a văzut o justiție din ce în ce mai independentă în România (...), care a luptat împotriva corupției cu o determinare impresionantă”.

Este bine cunoscut faptul că atât Statele Unite ale Americii, cât și partenerii noștri europeni au susținut permanent lupta anticorupție din România, însă contextul regional, marcat de criza din Ucraina, dar și faptul că România (cel puțin până când premierul Victor Ponta nu va decide altfel) este singurul stat din regiune asupra căruia influența Rusiei este nesemnificativă au făcut ca interesul SUA pentru destructurarea corupției din țara noastră să crească, deoarece corupția este un flagel care poate aduce atingeri grave siguranței naționale. În context regional, România pare să reprezinte, în acest moment, cea mai viabilă opțiune pentru SUA, probabil ca o consecință a politicilor guvernamentale din ultimii ani ale statelor vecine, Ungaria și Bulgaria, care au ajuns să fie dependente și direct influențate de Moscova, chiar dacă, la fel ca și România, sunt membre ale UE și NATO.

Statele Unite se situează în acest moment pe locul 12 în ceea ce privește investițiile străine în țara noastră, însă nu putem ignora prezența tot mai consistentă a unor mari companii americane, unele dintre ele chiar cu caracter strategic. De asemenea, nu putem ignora nici gradul de confort pe care ni-l oferă Parteneriatul strategic cu SUA, având în vedere evenimentele recente din Ucraina.

Așadar, semnalele venite de peste ocean nu sunt întâmplătoare și pot fi traduse ca o garanție că interesul Statelor Unite pentru regiune este în continuare uriaș, contrar opiniilor unor analiști. Este evident însă că investițiile strategice pe care partenerii americani vor să le dezvolte în țara noastră vor fi consistente, așa cum am mai spus, doar atunci când România va putea oferi garanții reale legate de lupta împotriva corupției, de cheltuirea cu responsabilitate a banului public și independența presei.

Ce face premierul Victor Ponta în acest context? Aspirant la fotoliul de Președinte al României, evită să se alăture liderilor europeni și Statelor Unite și să-și manifeste îngrijorarea, indignarea cu privire la recentele evenimente din Ucraina, așa cum ar fi firesc. Mai mult, ignoră mesajele transmise de partenerii noștri americani și se erijează în apărătorul propriilor baroni locali, acuzând, într-un glas cu aceștia, că procurorii fac poliție politică. Partidul Social Democrat al ultimilor 10 ani s-a concentrat exclusiv pe deținerea controlului absolut asupra județelor țării, pe subjugarea românilor, pe controlul asupra justiției și asupra gestionării banului public. PSD-ul lui Năstase, la fel ca și PSD-ul lui Ponta, nu a avut niciun moment intenția să aducă România la un nivel de prosperitate comparativ cu restul țărilor europene, pentru că baronii locali, nucleul dur al acestui partid, nu au fost și nu vor fi niciodată interesați să ofere cetățenilor progres și bunăstare, deoarece apariția investitorilor și crearea de locuri de muncă în sistemul privat le sunt nefavorabile, acestea oferind românilor acea libertate care, inevitabil, va duce la pierderea monopolului, desființarea baronimii și clătinarea imperiului PSD. Așadar, stimați colegi, premierul a ales să ignore recentele evenimente din regiune, dar și mesajele transmise de Occident. A renunțat la intenția de a oferi românilor o creștere a nivelului de trai (vă asigur că mereu a fost doar o intenție, atât timp cât a rămas la nivel pur declarativ) și s-a lăsat convins de baronii locali că bătălia cea mai importantă pe care Guvernul României trebuie să o dea în interesul direct al cetățenilor are caracter intern și se poartă, de fapt, cu justiția. Nu pot să nu mă întreb cam câtă energie îi rămâne premierului Ponta pentru a gestiona adevăratele probleme ale românilor, după o luptă acerbă împotriva justiției?!