Mircia Giurgiu

„Salina Turda – un punct turistic important pe harta României”

Salina Turda se găsește în zona Durgău–Valea Sărată din Turda. Zăcămintele de sare din Transilvania – exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid – s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra celui de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil (plastic) de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului – cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus. La Turda, ciuperca de sare are o înălțime de circa 1.200 m – cercetată prin foraje relativ recente.

Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău–Turda există din perioada preromană. Romanii au exploatat sarea la Durgău în camere piramidale de 17–34 m adâncime și 10–12 m lățime. În afara masivului de sare de la Durgău, romanii au exploatat și masivul de sare învecinat, de la Băile Romane.

După retragerea romanilor și până în secolul al XI-lea, nu există dovezi certe că extracția sării ar fi continuat. În primul document cunoscut în prezent cu referire la sarea de la Turda, emis de cancelaria maghiară în anul 1075, este menționată vama ocnelor de sare de la Turda, într-un loc de lângă râul Arieș. Acest punct de vamă era situat în preajma fostului pod roman, pe amplasamentul așezării fortificate de mai târziu, numită Sfântu Nicolae.

În cursul secolului al XIII-lea este pomenită explicit existența ocnei de la Durgău-Turda. În timpul stăpânirii austriece a Salinei de la Turda, din secolele XVII–XIX, au fost deschise la Durgău un număr de 5 ocne subterane. Exploatarea sării din Salina Turda a fost sistată definitiv în anul 1932, din cauza dotării tehnice primitive, a randamentului scăzut și a concurenței altor saline ardelene.

Salina Turda s-a redeschis în anul 1992, în scop turistic și curativ, și este vizitabilă tot timpul anului. Demne de văzut sunt și utilajele medievale bine conservate din mină, unice în Europa, cum ar fi fierăria, crivacul și moara de sare. De asemenea, Altarul, cioplit în peretele de sare, precum și Scara Bogaților, o scară lucrată filigranat în lemn.

Cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în anul 2009 s-au desfășurat lucrări ample de amenajare a Salinei Turda, în scop turistic și curativ. Inaugurarea a avut loc în 2010, după 2 ani de lucrări și 6 milioane de euro investiți. Salina Turda deține în prezent săli de tratament, un amfiteatru, săli de sport, dar și o roată panoramică de unde se pot admira stalactitele din sare. Principala atracție a salinei este lacul cu soluție salină suprasaturată, excelentă pentru tratament.