Eleonora Carmen Hărău

Sâmbătă, 27 septembrie a.c., în fața câtorva zeci de mii de cetățeni prezenți în Piața Victoriei, candidatul ACL pentru Președinția României, domnul Klaus Iohannis, a anunțat sinteza viziunii sale politice pentru următorii 10 ani: „România lucrului bine făcut”.

Sloganul prezidențiabilului ACL, explicat pe larg, două zile mai târziu, în Palatul Parlamentului, de către viitorul Președinte al României, dă direcția de acțiune politică a reconstrucției naționale, pe coordonatele profesionalismului, ale competenței oneste, ale faptelor care exclud vorbăria sterilă, circul politic și mediatic.

În România lucrului bine făcut, fiecare individ ajunge să înțeleagă că munca lui serioasă și conștiincioasă este valorizată de un stat național curățat de corupție și de corupți, printr-o justiție neaservită politic, liberă să-și îndeplinească funcția socială. Orice român poate, în aceste condiții, să beneficieze de rezultatele muncii lui, construindu-și destinul propriu, fără a sta la mila statului, din ce în ce mai neputincios și mai sărac.

România lucrului bine făcut nu poate fi construită decât de către un președinte cu orientare occidentală și de către o clasă politică pe măsură, reformată prin mobilizarea în politica „mare” a unor oameni valoroși, care, la fel ca domnul Klaus Iohannis, au performat în activitatea lor profesională.

România lucrului bine făcut va fi o țară respectată în Uniunea Europeană, deoarece își va respecta toate angajamentele internaționale, iar cetățenii ei vor lucra la fel de conștiincios în țară și în străinătate, clădind, împreună cu președintele lor, „o țară ca afară”!

Abia atunci când românii vor avea, după exemplul dat de președinte, mândria lucrului bun care le iese din mâini sau din minte, în economie, în politică, la catedră sau în spitale, pe băncile școlilor de toate gradele, în instituțiile locale și centrale etc., se poate vorbi despre o autentică mândrie de a fi român.

Opțiunea pentru candidatul ACL la Președinție echivalează cu decizia ca, în următorul deceniu, să trăim în România lucrului bine făcut!

„«Taxa pe stâlp» este aplicată antieconomic și antinațional”

În timp ce, săptămâna trecută, în Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, opoziția liberală reușea, cu mare dificultate, să-i convingă pe colegii din arcul guvernamental că nivelul de 1,5% al „taxei pe stâlp” este mult prea mare, reprezentanții companiei Exxon erau mult mai convingători, se pare, la discuțiile pe care le-au avut cu premierul Victor Viorel Ponta, în timpul vizitei pe care acesta a făcut-o în SUA.

Prin urmare, aflăm că în cursul acestei săptămâni proaspătul întors din SUA, premierul României, pretinde, în ședința de guvern, reluarea discuțiilor legate de taxa pe stâlp. Din câte aflăm, pe surse (căci transparența guvernării Ponta este inadmisibil de opacă), se pune la cale, nimic altceva, decât exonerarea de la plata „taxei pe stâlp” a giganților multinaționali Exxon și Lukoil, care dețin sonde petroliere pe platforma Mării Negre. Primii sunt americani și, se vede treaba, ei au fost negociatorii care l-au lămurit pe prim-ministru. În bună regulă nondiscriminatorie, profită însă și rușii de la Lukoil!