Dorel Covaci

„Sănătate și un trai decent pentru persoanele de vârsta a treia”

1 octombrie este data la care se celebrează Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, stabilită prin Rezoluția Națiunilor Unite nr. 45/106 din 14 decembrie 1990.

Cu acest prilej, aș dori să aduc în prim-plan problemele cu care se confruntă această categorie de vârstă și să prezint câteva soluții pentru rezolvarea lor. Fiecare om, indiferent de gen, rasă, vârstă, statut social, are dreptul la un standard decent de viață, la asigurarea necesităților de bază.

În ceea ce privește problema sărăciei, potrivit datelor Eurostat, riscul de sărăcie pentru bătrâni a scăzut semnificativ, de la 39,4%, în 2008, la 25,4% în 2011. Riscul este comparabil cu cel înregistrat la nivel de UE (23,2%, în 2011). Se mai constată că tendințele demografice vor agrava situația, în contextul în care se estimează că rata de dependență demografică a persoanelor vârstnice (adică numărul de vârstnici susținuți de 1.000 de adulți) va crește până la 25,68% în 2020, față de 21,37% în 2010, un plus de presiune semnificativ pe sistemul de sănătate, securitate socială și piața muncii.

Vârstnicii singuri (aproximativ 4,2% din populația țării) reprezintă un grup vulnerabil, mai ales din perspectiva accesului la servicii medicale și la îngrijire. Riscul de sărăcie al acestora este ușor mai ridicat față de cel la nivelul populației totale (25,4% față de 22,2%), în condițiile în care a scăzut semnificativ după 2007 (44%), odată cu introducerea pensiei sociale și creșterea generalizată a pensiilor. Pentru acest grup social, trebuie să urmărim dezvoltarea serviciilor de tip rezidențial (spitale, cămine, centre de zi), a serviciilor medicale și a celor sociale la domiciliu, pentru cei nedeplasabili.

O altă problemă pe care aș dori să o semnalez este aceea a vârstnicilor-victime ale violenței în familie. Starea de sănătate, neputința, vârsta, rușinea, frica, lipsa de speranță, respectul redus de sine, izolarea socială, dependența de abuzatori, neîncrederea în sistemul legal, accesul limitat la resurse îi determină pe mulți dintre aceștia să sufere în tăcere abuzuri de neimaginat, fără a se adresa autorităților. Deseori sunt induși în eroare, manipulați de rude, cunoștințe sau chiar de persoane străine, deposedați de venituri sau de propriile locuințe și aruncați pe drumuri sau obligați să cerșească.

În ceea ce privește problema pensionarilor, la sfârșitul lui martie 2013 erau 5,25 milioane, în scădere cu 92.550 de persoane față de perioada corespunzătoare a anului 2012. Din acest total, 88,98% erau pensionari de asigurări sociale de stat și 11,02% pensionari agricultori. Comparativ, salariații totalizau 4.360 milioane, în aceeași perioadă a lui 2013, rezultând un raport în scădere de 1,21 pensionari la un salariat, față de 1,23 la sfârșitul anului trecut. În aceeași perioadă, din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat, 29,52% aveau pensii sub 650 lei, în condițiile în care pensia medie era de 812 lei. În această perioadă, pensia medie a crescut cu 4,37%, adică cu 34 lei, comparativ cu perioada similară a anului trecut, și reprezintă 50,22% din câștigul salarial mediu net și 36,39% din mediul brut, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice.