Vasile Iliuță

„Sănătatea românească, tributară intereselor USL!”

Din momentul în care domnul Eugen Nicolăescu a revenit la conducerea Ministerului Sănătății, starea de sănătate a populației și calitatea serviciilor medicale a reintrat în conul de umbră pe care îl mai cunoscuse tot sub ministeriatul Domniei Sale. În ciuda sumelor constant crescute folosite în sistem și a unor încercări eșuate de reorganizare a acestuia, pe baze contractuale care să permită creșterea calității actului medical și a eficienței cheltuirii fondurilor, reforma din sănătate stagnează și are tendința de a influența negativ atât serviciile publice, cât și pe cele private.

Indicatorii specifici din domeniu continuă să fie la un nivel caracteristic profilului unor țări în curs de dezvoltare: speranța de viață la naștere este mai mică cu 4-5 ani față de țările vest-europene; mortalitatea maternă la un nivel de două ori mai mare decât media europeană; morbiditate crescută prin boli transmisibile (sifilis, hepatită, SIDA, tuberculoză); mortalitate infantilă la cel mai mare nivel din spațiul Uniunii Europene.

Majoritatea îngrijirilor medicale se acordă în continuare în spitale cu cheltuieli disproporționate față de calitatea și complexitatea serviciilor medicale oferite, iar fondurile alocate sănătății sunt inadecvate necesităților reale.

Cu toate acestea, ministrul Nicolăescu vine cu proiecte și decizii tot mai proaste și aici mă refer la proiectul de desființare a caselor județene de sănătate și a DSP-urilor, la controversata coplată, care a intrat deja în vigoare la 1 aprilie a.c., la proasta gestionare a sistemului medical prin lipsa medicamentelor și a citostaticelor, în condițiile în care accesul la îngrijirile medicale este limitat, pentru o bună parte a populației, de veniturile personale mici, de lipsa unităților sanitare, a specialiștilor, de lipsa dotărilor adecvate în spitalele comunale și orășenești, de numărul mare de spitale care nu îndeplinesc condițiile minime pentru autorizarea sanitară, toate acestea pe fondul unui nivel de educație pentru sănătate scăzut și al persistenței plăților informale.

Domnule ministru,

O reformă în sistem nu se face numai declarativ. În ultimele luni a crescut neîncrederea și nemulțumirea populației față de îngrijirile oferite și față de personalul medical, din cauza calității scăzute a serviciilor medicale, a lipsei siguranței actului medical, a dificultăților de comunicare cu personalul medical și condiționării actului medical.

Deficitul de personal medical se adâncește în ultimul timp, în bună măsură din cauza emigrării medicilor și personalului de specialitate, migrație cauzată de dotarea nesatisfăcătoare a unităților medicale, de nivelul de remunerare scăzut, de imaginea socială negativă și de accesul la performanță redus.

Deficitul de medici în unele zone izolate este de peste 70%, media fiind de 35%. Sunt spitale unde activează mai mulți medici pensionari decât doctori activi, iar metodele și inițiativele dumneavoastră nu fac altceva decât să îi alunge pe medicii români din țară.