Constantin Avram

„Schimbarea sistemului electoral, o necesitate pentru îmbunătățirea calității vieții politice”

Clasa politică românească a agreat aproape la unison trecerea la sistemul de vot uninominal, însă acum, după mai mult de un mandat în noua formulă, carențele modificării legii aleșilor sunt din ce în ce mai vizibile. Între argumentele adoptării alegerii uninominale a deputaților și senatorilor se află la loc de cinste creșterea gradului de responsabilizare a parlamentarilor față de nevoile cetățenilor din colegiile pe care-i reprezintă. De asemenea, un alt scop avut în vedere a fost reducerea cheltuielilor statului cu parlamentarii. Niciunul dintre aceste argumente nu s-a dovedit a fi transpus în practică la modul pozitiv. Experiența a dovedit că au existat mulți parlamentari în mandatul trecut care nici nu și-au mai vizitat colegiile pe care le reprezentau. Mai mult, nici reducerea cheltuielilor nu a fost încununată de succes, mai ales în acest mandat, când creșterea numărului de parlamentari a dat peste cap bugetele celor două Camere, iar costurile au crescut exponențial. Un alt argument, cel referitor la îmbunătățirea calității activității parlamentare, nu a fost nici pe departe sustenabil. În mandatul trecut, spre exemplu, calitatea actului parlamentar s-a diminuat drastic, fapt dovedit de numărul mic al propunerilor legislative inițiate de senatori și deputați.

Cel mai nereușit efect al trecerii la votul uninominal s-a repercutat însă asupra oamenilor de rând, a cetățenilor

simpli, momiți să aleagă diverși politicieni, pentru ca apoi să nu îi mai vadă la față cel puțin patru ani. Au fost multe asemenea cazuri relatate de mass-media, iar acei oameni care au fost prezenți la votul uninominal s-au simțit, pe bună dreptate, mințiți și trădați. Acesta este unul dintre motivele pentru care încrederea populației în Parlament și în parlamentari este din ce în ce mai redusă, iar oamenii de bună-credință, care au dovedit competență și profesionalism în îndeletnicirile lor, se îndepărtează de politică, în loc să participe activ la luarea deciziilor.

Democrația este definită, în esența sa, de suveranitatea poporului, iar aceasta nu se poate exercita într-un climat politic caracterizat de lupte intra și interpartinice, lupte ale orgoliilor ce pun în plan secundar interesul cetățeanului. Dacă în perioada imediat următoare înlăturării regimului comunist, românilor li s-au oferit posibilitatea de a avea opinie politică și o atitudine politică potrivit convingerilor lor, după ani și ani de eforturi pentru a reforma sistemul economic, social și politic, soldate cu dezamăgiri, nu putem decât să constatăm pasivismul și dezinteresul actual al cetățeanului pentru politic. În cel mai bun caz, cum spuneam, dacă oamenii au o reacție, aceasta este în mod evident de respingere și de distanțare față de clasa politică ce nu mai este văzută ca un apărător al intereselor sale.

Este cât se poate de evident că în prezent Parlamentul este perceput mai defectuos de către alegători, raportat la vechiul sistem de vot pe listă de partide. De aceea, o nouă reformă a sistemului politic românesc se impune de la sine, iar un început în acest sens trebuie să fie reconsiderarea sistemului electoral, prin modificarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului. Concret, Parlamentul actual trebuie să cumpănească serios asupra modificării tipului de scrutin pentru alegerea deputaților și senatorilor. O variantă ar fi revenirea la votul pe liste de partide, cu responsabilizarea formațiunilor politice pentru candidații pe care-i promovează. O altă formulă mai pragmatică de urmat ar fi votul mixt, cu alegerea membrilor Parlamentului prin îmbinarea a două tipuri de scrutin, respectiv un scrutin uninominal pentru alegerea senatorilor și a unui număr de deputați egal cu cel al senatorilor și un scrutin de listă pentru restul de deputați. Fiecare circumscripție electorală se împarte în circumscripții electorale uninominale în funcție de numărul senatorilor ce trebuie aleși în acel județ. În cazul alegerii Camerei Deputaților, după alocarea mandatelor câștigate în urma votului uninominal, se alocă celelalte mandate potrivit rezultatelor alegerii prin scrutin de listă. Apreciez că această îmbinare a celor două tipuri de scrutin este soluția cea mai potrivită, deoarece îmbină interesul cetățenilor cu interesul partidelor.