Cristinel Romanescu

„Școala nu este o prioritate pentru guvernarea PSD” România ocupă ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmăriți în Monitorul educației și formării, ediția 2018, publicat de Comisia Europeană. Rămâne una dintre puținele țări care nu au atins încă niciuna dintre principalele țintele pentru 2020, iar alocările din PIB pentru educație, cu toate că sunt în creștere, continuă să fie cu mult sub media UE. Echitatea în educație, decalajul dintre mediul rural și cel urban și incluziunea romilor continuă să reprezinte provocări-cheie, care au consecințe la nivelul creșterii incluzive și a inegalităților în societate. Persistă și fenomenul de neasigurare a standardelor sanitare în școli și grădinițe, numărul celor care nu au autorizație sanitară de funcționare sau care au primit aviz negativ de la autoritățile sanitare fiind încă semnificativ, mai ales dacă luăm în considerare că multe dintre aceste unități au primit un aviz conform pe baza unei simple declarații pe propria răspundere, dată de directori.

România a înregistrat următoarele evoluții privind cele șase ținte stabilite pentru 2020 la nivel european:

– a treia cea mai mare rată a abandonului școlar timpuriu din UE, proporția tinerilor care au cel mult gimnaziu în segmentul de vârstă 18–24 ani, perioada analizată 2014–2017 – 18,1%, neschimbat, comparativ cu 2014, față de o medie a UE de 10,6%, apropiată de ținta de 10% pentru 2020;

– pe ultimul loc în UE la ponderea absolvenților de studii superioare, segmentul de vârstă fiind de 30–34 ani, perioada 2014–2017 – 26,3%, +1,3% în perioada analizată, față de o medie europeană aproape de ținta de 40% pentru 2020;

– educația și îngrijirea preșcolarilor, vârsta de 4 ani – începutul ciclului primar, perioada 2013–2016 – 88,2%, +1,8%, comparativ cu o medie a UE de 95,3%, peste ținta pentru 2020;

– tineri de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe, perioada 2012–2015 – citire 38,7%, +1,5%, la o medie a UE de 19,7%; matematică 39,9%, -0,9%, media UE fiind de 22,2%; științe – 38,5%, +1,2%, comparativ cu o medie a UE de 20,6%; ținta UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;

– rata de angajare a noilor absolvenți, 20–34 ani, perioada 2014–2017 – general 76%, +9,8%, la o medie europeană de 80,2%; 82% țintă 2020; studii superioare – 87,4%, peste media UE de 84,9%; – cea mai slabă rată din UE privind participarea adulților la procesul de învățare, 25–64 ani, perioada 2014–2017 – 1,1%, -0,4%, comparativ cu o medie a UE de 10,9%; 15% ținta pentru 2020.

În fiecare an, jumătate dintr-o generație întreagă de elevi nu reușesc să obțină diploma de bacalaureat. Cauzele sunt multiple, de la programa școlară și până la faptul că sunt forțați să meargă la un liceu și cu note de 2 și 3.

PNL a cerut constant încurajarea învățământului dual profesional, promovarea lui într-un mod creativ și atractiv. Și tot constant PSD a refuzat să aloce bani acestui tip de învățământ. Ba, mai mult, a distrus și bruma de speranță, prin ordonanțe și amendamente în Parlament. O astfel de atitudine distruge nu doar sistemul educațional sau piața muncii, ci și echilibrul macroeconomic al țării. România astăzi este nevoită să importe forță de muncă, din cauza exodului de muncitori calificați și necalificați.