Raluca Turcan

„Scopul final al actului educațional trebuie să fie asigurarea unei bunăstări individuale”

Oamenii politici trebuie să fie cei care rezolvă problemele cetățenilor. Politica nu este despre corupție, bani sau denunțuri. Politica trebuie să fie despre oameni și pentru oameni.

Programul de guvernare al PNL este un demers de seriozitate. Este un program dezbătut și prezentat înaintea ajungerii la guvernare. Până acum, reprezentanții guvernelor „învățau la locul de muncă” pe banii, timpul și riscul cetățenilor. De acum înainte, nu se va mai întâmpla așa ceva, cel puțin nu în Guvernul PNL.

Programul PNL este un program de viziune pe termen lung.

Niciun guvern nu a avut o viziune clară până acum. Fiecare ministru a cârpit și a schimbat legi în funcție de context sau de interesele grupurilor care roiau prin jurul Palatului Victoria.

Trebuie să nu uităm că pentru fiecare an de studii individuale se obțin beneficii sociale evidente care pot fi exprimate prin sintagma „3 x 8%”: cresc veniturile salariale cu 8-9%, se reduce riscul șomajului cu 8%, precum și cel de apariție a unor probleme grave de sănătate cu 8,2%. Absolvenții de liceu câștigă cu 25%-31% mai mult decât cei care au terminat ciclul primar și cel gimnazial, persoanele care termină o facultate au câștiguri mai mari cu aproape 67% decât cele ale elevilor care renunță la școală după liceu.

Scopul final al actului educațional trebuie să fie asigurarea unei bunăstări individuale. Școala trebuie să ne ofere un bagaj de valori, competențe și cunoștințe cu care să ne descurcăm în viață.

Trebuie să recunoaștem că, pentru a școli cât mai mulți tineri, avem nevoie de bani și de cadre didactice bine pregătite. Bunăstarea și bogăția nu se pot obține fără muncă și fără investiții financiare. Guvernul PNL își va asuma un obiectiv foarte clar: o finanțare corectă a educației și formarea cadrelor didactice după programe care să răspundă nevoilor sociale ale secolului XXI.

*

„Vulnerabilitățile sistemului de educație slăbesc siguranța națională a României”

Rezultatele simulărilor examenelor de bacalaureat reprezintă un nou semnal de alarmă pentru școala românească.

Aproximativ unu din doi elevi nu a luat notă de trecere la simularea examenelor de bacalaureat. Rezultatele acestor probe sunt aproape identice cu cele din ultimii ani.

Această constanță a rezultatelor slabe demonstrează un singur lucru: Ministerul Educației nu a găsit pârghiile prin care să crească performanța la evaluări. Rezultatele slabe la evaluări vor conduce la rezultate slabe la bacalaureat și de aici va pleca întregul lanț de nereușite în parcursul elevilor după finalizarea învățământului preuniversitar.

Unu din doi elevi, după ce termină liceul, nu are nici certificare de cunoștințe, nici de competențe, nu cunoaște nicio meserie. Ruptura sistemului de învățământ de cerințele pieței muncii, de cerințele și standardele internaționale amputează șansele de reușită prin educație, la o viață mai bună.