Costel Șoptică

„Scutirea de la plata impozitului pe venitul agricol – premisă de dezvoltare pentru micii fermieri”

Modificările aduse anul trecut Codului fiscal au dus la introducerea impozitării în masă în agricultură. Partidul Național Liberal consideră că toți românii trebuie să contribuie la buna funcționare a statului, dar măsurile luate pentru îndeplinirea acestui deziderat trebuie să fie bine aplicate, ca să se poată obține rezultatul scontat.

Statisticile arată marea influență pe care agricultura o are asupra produsului intern brut al României. Contribuția agriculturii la formarea produsului intern brut (PIB) a fost, în 2013, de 5,6% (6,9% în trimestrul IV), iar contribuția la creșterea PIB a fost de 1,1% (1,7% în trimestrul 4). Astfel, producția agricolă bună din vară a făcut ca România să aibă cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. De aceea, deciziile ce se iau în legătură cu acest domeniu influențează direct dezvoltarea economică a întregii țări. În acest context, modul de aplicare a impozitării în masă în agricultură devine extrem de important în menținerea ritmului de dezvoltare înregistrat.

În prezent, Codul fiscal prevede ca aproape toate veniturile obținute din agricultură să fie impozitate. Limitele de la care se aplică aceste impozite le consider extrem de scăzute, plecând, de exemplu, de la două hectare de teren arabil sau două vaci. Impozitul aplicat este cel general, de 16%, calculat la o normă de venit stabilită de Ministerul Agriculturii și cel al Finanțelor Publice. La acest impozit se mai adaugă contribuția la Fondul de sănătate de 5,5%, procent aplicat la aceeași normă de venit. În total, agricultorii, persoane fizice, trebuie să plătească 21,5% din valoarea normei de venit.

Partidul Național Liberal își menține politica prin care toți românii să contribuie la dezvoltarea țării, dar consideră că, pentru atingerea acestui scop, este nevoie de anumite ajustări ale politicilor fiscale.

Producătorii agricoli din România nu și-au consolidat situațiile financiare, astfel că impozitarea în masă introdusă nu poate conduce la rezultatele urmărite. Politicile agricole pe care le susțin vizează tocmai crearea unei clase de mijloc solide, care să constituie baza agriculturii românești.

Propunerea mea de ajustare a politicilor fiscale se referă la renunțarea impozitării micilor fermieri.

Măsura ar fi complementară cu decizia autorităților de a promova un sistem de subvenționare, care să susțină tocmai aceste ferme mici. În exercițiul bugetar comunitar 2014–2020, fermierii care dețin între 5 și 30 de hectare vor primi, din 2015, un sprijin mai mare pe suprafață prin introducerea plății redistributive.

Scutirea de impozit pe venitul agricol pe care o susțin se referă tocmai la această categorie de lucrători în agricultură. Măsura o consider bine-venită pentru toți țăranii care dețin suprafețe mici de teren și animale puține, pentru fermele familiale și toate formele asociative. În acest fel se creează condiții pentru dezvoltarea activităților agricole pe baze economice solide.