Nicolae Giugea

Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Aida Cristina Căruceru – declarație politică despre „Importanța educației naționale pentru copii și adolescenți. Cum putem combate un flagel care afectează trei din 10 tineri”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Domnule Daea, unde va mai paște oaia?”; – Daniel Vasile – intervenție cu ocazia Zilei naționale pentru comemorarea dezrobirii romilor din România; – Márton Árpád Francisc – considerații în legătură cu Regiunea Autonomă Maghiară; – Cătălin Cristache – exprimarea îngrijorării față de felul în care alianța PSD–ALDE–UDMR înțelege să guverneze țara; – Alina Teiș – declarație politică având titlul „Trenule, mașină mică!”; – Vasile Gudu – declarație politică intitulată „Asalt asupra justiției”; – Biró Zsolt Istvan – marcarea unei jumătăți de secol de la desființarea Regiunii Autonome Maghiare din România; – Corneliu Bichineț – enumerarea unor probleme cu care se confruntă oamenii; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „Susțin reglementarea răspunderii obligatorii a magistraților”; – Florica Cherecheș – declarație politică având ca titlu „Educația, încotro? Dar copiii noștri?”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Infractorii din partid sunt promovați și recompensați!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având tema „Introducerea rezidențiatului pe post reprezintă o soluție pentru reducerea deficitului de medici specialiști și oprirea exodului acestora în străinătate”; – Nicolae Neagu – intervenție cu titlul „50 de ani de la ultima reorganizare teritorial-administrativă a României”; – Constantin Codreanu – „Cer accelerarea procedurii parlamentare pentru mărirea termenului de valabilitate a pașapoartelor românești de la cinci la 10 ani!”;

826 cuvinte

Discurs

„Se anunță a doua revoluție a «mămăligii»”

Mulți dintre noi nu am uitat niciun moment tristele momente ale Revoluției române, nu i-am uitat pe tinerii care au spălat cu sângele lor străzile pentru ca noi să ne putem bucura de libertate și nu am uitat nici celebra expresie rostită în acele zile istorice, când se spunea că „a explodat mămăliga românească”. Oricât ar fi vrut unii să denatureze sensul mișcărilor populare care au condus la înlăturarea comunismului, cred că expresia care făcea din „mămăligă” un adevărat simbol revoluționar spunea în mare parte totul despre eșecul unui regim negru – umilință, degradare și foame.

Cei mai tineri, care au avut șansa să se nască în libertate, trebuie să știe astăzi că în anii ’80 partidul unic de guvernământ anunța în fiecare zi, prin postul public de televiziune sau prin liderii nomenclaturiști, creșteri economice record, creșteri fără precedent ale producției de cereale, revoluții tehnologice nemaivăzute, libertăți nemaiîntâlnite, dar și o adevărată evoluție a speciei umane – „omul nou”. În realitate, poporul român, scos cu forța în stradă pentru a manifesta bucuros pentru falsele performanțe ale economiei comuniste, dormea în frig, în beznă și în igrasie, vorbea și glumea în șoaptă și se bucura că are pe masă măcar o mămăligă.

Departe de mine gândul de a face vreo comparație între ceea ce a trăit poporul acesta în perioada comunistă și vremurile noastre curente. Însă nu pot să nu constat că, pentru marea masă a populației, neîncrederea în democrație și economie de piață, în valorile Uniunii Europene, vine din faptul că standardul de viață al celei mai mari părți a populației nu s-a ameliorat, așa cum se spera la începutul anilor ’90.

Este drept că lumina nu se mai stinge de la centru, ca în programul comunist de raționalizare a energiei, însă astăzi românul o stinge el, de bunăvoie, pentru că nu-și mai permite să plătească factura tot mai mare de la o lună la alta. Și căldură este și în calorifere, și prin încălzirea cu gaz sau cu lemne, dar sunt tot mai multe cazurile în care familiile dorm îmbrăcate, în frig, pentru același motiv – nu-și permit.

Magazinele au galantarele pline. Dar nimic nu-i gratis! Or, dacă ar fi să comparăm prețul bunurilor de bază din magazinele românești cu cele din statele dezvoltate, chiar putem fi mândri că i-am întrecut și noi, măcar o dată, pe americani, pe nemți și pe italieni. Așadar, la aproape trei decenii de la căderea comunismului, românul încă se bazează în principal tot pe mămăligă.

Socialismul științific, testat decenii la rând pe pielea românilor, nu ne-a adus nici bunăstare și nici progres. Este și motivul pentru care România a fost unul dintre cele mai slab dezvoltate state care au aderat la Uniunea Europeană. Din păcate, nici după 28 de ani de la căderea comunismului nu am scăpat de metehnele fostului regim. Aceeași filosofie economică și socială păguboasă este dusă mai departe de cei care se autointitulează astăzi mari sociali și democrați.

În contextul ședinței